UPDATE 19.50: "Din modul de desfăşurare a anchetei, astfel cum acesta se conturează din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, însă, rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea 1 aspectelor esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17‐30 decembrie 1989. Or, stabilirea corectă a situaţiei de fapt în această cauză nu se poate face fără analizarea în detaliu a tuturor circumstanţelor anterioare, concomitente şi ulterioare evenimentelor şi fără luarea în considerare a factorilor externi care au contribuit la căderea guvernelor comuniste din Europa de Est" – se arată în motivarea decizie de redeschidere a dosarului Revoluţiei.
Totodată, procurorul general interimar crede că "Situaţia de fapt ce constituie obiectul prezentei cauze reprezintă în egală măsură un eveniment istoric, care a primit în cei 26 de ani de la momentul producerii sale interpretări diferite. Stabilirea adevărului judiciar nu se poate confunda cu stabilirea adevărului istoric, iar stabilirea adevărul istoric excedează cadrului anchetei, dar acest lucru nu‐i împiedica pe procurori să utilizeze informaţiile pe care le furnizează impresionanta bibliografie care are drept obiect analiza acestor evenimente, cel puţin ca punct de plecare pentru solicitarea numeroaselor documente oficiale citate în cuprinsul acesteia".
"În cuprinsul ordonanţei se încearcă acreditarea ideii că în decembrie 1989 armata română era o armată dezorganizată, lipsită de profesionişti, care în caz de atac armat asupra teritoriului ţării ar fi fost depăşită din toate punctele de vedere, procurorii rezumându‐se la a afirma că după sinuciderea generalului Milea, „conducerea armatei a fost ezitantă, confuză, lipsită de eficienţă, ea nefiind concentrată în mâinile unei singure persoane, fiind disipată între generalii Guşă Ştefan, Victor Atanasie Stănculescu şi Nicolae Militaru”, fără ca aceste susţineri să aibă însă vreo susţinere în actele efectuate în cauză. În opinia noastră, o interpretare corectă a materialului probator administrat în cauză poate conduce la cu totul altă concluzie, astfel cum vom arăta în cele ce urmează" – se mai specifică în document prezentat pe site-ul Ministerului Public.
UPDATE 18.16: Fostul procuror militar Dan Voinea, care a instrumentat dosarul revoluției din 1989, a declarat la Digi24 că redeschiderea Dosarelor Revoluției este o intrare în legalitate a celor de la parchet. „Salut hotărârea Procurolului General de a infirma o ordonanță nedreaptă, care sfida memoria celor care au murit în decembrie 89 și câteva mii de victime de la revoluţie. Licu a reliefat neajunsurile ordonanţei, a reliefat că era nelegală şi nefondată. Este o intrare în legalitate a celor de la parchet pentru ce s-a început acum 25 de ani. Soluţii de clasare s-au mai dat în 95, toate dosarele erau închise cu NUP”, declară Voinea.
„Un gest de mare curaj de intrare în normalitate a justiţiei. Un gest pe care l-am anticipat. Este pentru a doua oară în istorie când plângerile lui Mărieş stau la baza redeschiderii dosarelor”, conchide Dan Voinea. Potrivit fostului procuror miliar, această decizie „este o victorie a victimelor şi a statului de drept. Ei s-au dus la CEDO, foarte multe victimse s-au plâns de aceste soluţii şi de faptul că procurorii n-au înţeles că trebuie să ducă până la capăt aceste cercetări.”
=====
Procurorul general al României a dispus, marți, redeschiderea dosarului Revoluției. Bogdan Licu a declarat în fața presei că procurorii nu au valorificat numeroase informații, în acest dosar. Mai mult, procurorul a precizat că rapoartele IML sunt foarte sumare și că s-au făcut foarte puține expertize balistice, iar armele și trăgătorii nu au fost identificate.
“Ca urmare a analizării soluţiei, am dispus din oficiu infirmarea ordonanţei numărul 11/P/2014, din data de 14 octombrie 2015 a Parchetului de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare şi redeschiderea urmăririi penale în cauză, redeschidere ce urmează a fi supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, a anunţat Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general, care asigură interimatul la conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) după demisia lui Tiberiu Niţu.
Licu a atras atenţia că soluţia de clasare a Secţiei Parchetelor Miltiare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unei cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din decembrie 1989.
Procurorul general interimar al României a mai spus că aceste aspecte au condus la "stabilirea unei situaţii de fapt incomplete, iar în unele aspect eronată, iar pe care de consecinţă, la o greşită încadrare încadrarea juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".
În 19 februarie, procurorul general interimar Bogdan Licu a cerut de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarul privind Revoluţia din 1989, pentru reanalizarea decizia de clasare din septembrie 2015. Dosarul era la instanţa supremă după ce au fost depuse mai multe contestaţii privind soluţia de clasare. Bogdan Licu a trimis o adresă către instanţa supremă prin care solicită să retrimită la PICCJ dosarul privind Revoluţia din 1989.
Acest dosar a primit o decizie de clasare pe data de 14 octombrie 2015, din lipsă de probe. Decizia de clasare a dosarului Revoluţiei a fost luată în perioada în care la conducerea PICCJ a fost Tiberiu Niţu. Acesta a demisionat din în 2 februarie, după ce a fost pus sub acuzare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul fostului ministru al Internelor Gabriel Oprea privind însoţirea cu coloană oficială.
După decizia de clasare, aproximativ 100 de persoane, victime ale Revoluţiei sau urmaşi ai acestora, dar şi membri ai Asociaţiei "21 Decembrie" au atacat hotărârea. Contestaţiile au fost depuse atât la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi la instanţa supremă.
Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.
