Cu zece zile înainte ca francezii să îşi aleagă noul preşedinte, a început să se prefigureze un posibil tandem între Francois Hollande, favorit la câştigarea funcţiei de la Palatul Elysee, şi cancelarul german Angel Merkel, care ar putea avea ca rezultat un nou pact de creştere economică în Europa, potrivit Mediafax.
Până nu demult, drama “creştere versus auteritate” care a avut loc în ultimele luni în Europa i-a avut în distribuţie pe Merkel în rol de “regină a consolidării” şi pe Hollande pe post de “mare cheltuitor iresponsabil”, gata să conducă Franţa în epoca întunecată a fostului său mentor, Francois Mitterrand, şi către sfidarea pieţelor financiare, potrivit unei analize Reuters.
După ce Hollande l-a devansat duminică pe Nicolas Sarkozy în primul tur al alegerilor, a devenit tot mai clar că diferenţele dintre candidatul socialist la preşedinţia Franţei şi cancelarul german sunt mai mult de stil decât de substanţă.
La Berlin este evidentă o schimbare subtilă de retorică. Merkel şi anturajul său nu mai vorbesc despre nevoia de noi economii, ca soluţie de ieşire din criză a unor economii din sudul Europei precum Grecia şi Spania.
“Nu suntem talibanii consolidării”, a declarat miercuri, la Berlin, Thomas Steffen, secretar de stat în Ministerul german de Finanţe.
Hollande între timp a dat asigurări lui Merkel că nu va încerca redeschiderea aşa-numitului “compact fiscal” privind disciplina bugetară, aprobat de liderii europeni la sfârşitul anului trecut, şi nici mandatul Băncii Centrale Europene (BCE).
El a prezentat miercuri patru elemente ale unui plan de creştere economică, pe care îl va propune dacă va fi ales. Acestea sunt emiterea de obligaţiuni europene comune pentru finanţarea lucrărilor de infrastructură, un rol mai puternic al Băncii Europene de Investiţii, o taxă pe tranzacţiile financiare şi folosirea mai eficientă a fondurilor structurale ale UE.
Dintre aceste patru, Merkel respinge doar obligaţiunile, dar nici acestea nu par să fie “o linie roşie” pentru cancelar, potrivit unui oficial german.
“Nu este vorba despre o opoziţie ideologică, dar avem îndoieli legate de utilitatea obligaţiunilor”, a spus oficialul.
Dacă Hoolande îl va înfrânge pe Sarkozy în scrutinul de pe 6 mai, s-a angajat ca prima sa vizită în străinătate să fie la Berlin.
Această vizită ar putea avea ca rezultat un acord de completare a pactului fiscal cu un pact separat de creştere, care să conţină propunerile lui Hollande alături de reformele structurale considerate de partea germană drept motor de creştere, au indicat consilieri ai ambelor părţi.
Chiar şi preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, cere un “Pact de creştere”, pe lângă “Pactul fiscal” care impune penalizarea automată a ţărilor din zona euro care nu respectă ţintele UE de reducere a deficitelor bugetare.
Joerg Asmussen, membru în conducerea băncii centrale germane, a prezentat într-un interviu cum ar putea guvernele europene să canalizeze fonduri pentru susţinerea pieţei muncii, continuând în acelaşi timp reformele de stil german în acest domeniu.
Prevederile finale ar putea fi negociate de liderii europeni la un summit de la Bruxelles din 28-29 iunie, urmând ca cele două pacte să intre în vigoare până la sfârşitul acestui an.
“De îndată ce va fi ales, Francois Hollande se va întâlni cu Angela Merkel. Proiectul relansării creşterii în Europa va fi rezultatul discuţiilor dintre Franţa şi Germania, dar nu numai. Şi alţi parteneri vor dori să fie implicaţi”, a declarat Jean-Marc Ayrault, consilier al lui Hollande şi posibil prim-ministru.
Un nou pact pentru Europa ar putea fi considerat de mulţi drept o victorie a sudului Europei în faţa nordului dominat de Germania, dar un acord pentru promovarea creşterii este şi în interesul lui Merkel.
În primul rând, ar facilita aprobarea pactului fiscal în ţările UE unde opoziţia populaţiei faţă de austeritate este în creştere.
Pe plan intern, susţinerea creşterii este justificată, având în vedere că cea mai mare vulnerabilitate a lui Merkel în alegerile generale de anul viitor este riscul declinului economic în statele partenere, care afectează exporturile Germaniei.
Disponibilitatea lui Merkel de a ajunge la un compromis cu Hollande se bazează şi pe convingerea că socialistul are un spaţiu restrâns de abatere de la transeul de consolidare stabilit de Sarkozy, a explicat oficialul german.
Între oficialii europeni care şi-au exprimat deja susţinerea pentru promovarea creşterii economice se numără preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, şeful BCE Mario Draghi, premierul italian Mario Monti şi premierul belgian Elio Di Rupo.
