Decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului de a obliga statul român să despăgubească o familie care şi-a pierdut copilul în timpul evenimentelor din decembrie 1989, în circumstanţe încă neelucidate, determină romanialibera.ro să redeschidă dezbaterea legată de prescrierea crimelor cuprinse în Dosarele Revoluţiei. Pentru că asta ar urma să se întâmple la jumătatea anului 2012 dacă Parlamentul român nu îndreaptă hibele legislative.
Preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie”, Teodor Mărieş, şi el urmând a fi despăgubit de statul român – potrivit hotărârii CEDO – pentru încălcarea dreptului la viaţă privată, cere Guvernului României “să pună în aplicare dispoziţiile CEDO şi să redeschidă lucrările din Dosarele Revoluţiei”.
CEDO: “Nu există impunitate pentru crimă”
În argumentarea deciziei comunicate marţi, Curtea apreciază, printre altele, că autorităţile române nu pot aduce argumente solide care să justifice lungimea şi maniera în care au judecat procesul familiei Vlase şi că acest caz ar fi trebuit investigat “prompt şi fără întârzieri inutile pentru a evita orice aparenţă de impunitate pentru anumite fapte”.
Pe 22 decembrie 1989, Nicuşor Vlase, de 19 de ani, a ieşit în stradă alături de alţi tineri care voiau să se alăture protestelor din Braşov. Părinţii l-au găsit la morgă, împuşcat, abia pe 27. De atunci, Nicolae şi Elena Vlase au încercat în permanenţă să determine autorităţile române să descopere ce i s-a întâmplat fiului lor, dar fără rezultat.
Sesizat de părinţii lui Nicuşor Vlase, CEDO a deliberat că Justiţia română nu a desfăşurat o investigaţie eficientă în acest caz şi a apreciat a încălcat Articolul 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care face referire la dreptul la viaţă.
Mărieş: “Procurorii să nu mai prescrie”
Teodor Mărieş spune că hotărârea CEDO ar trebui să-i oblige pe procurorii români să nu mai invoce prescriptibilitatea atunci când e vorba despre crimele de la Revoluţie. În acest sens, liderul Asociaţiei “21 Decembrie” ţine să transmită un mesaj procurorului-general al României, Laura Codruţa Kovesi: “Din cauza ei şi a procurorilor Ion Vasilache, Marius Iacob şi Florin Tiberiu Niţu am apelat la CEDO. Ei au lăsat Dosarele Revoluţiei în nelucrare din 2008 până în prezent”.
La sfârşitul anului 2009, Kovesi recunoştea că Ministerul Public a eşuat în gestionarea acestor dosare.
Legea imprescriptibilităţii
Avocatul Nicoleta Popescu, reprezentant al ONG-ului APADOR-CH, atrage atenţia că decizia Curţii nu adunce automat imprescriptibilitatea crimelor de la Revoluţie.
“Într-adevăr, CEDO constată neregulile săvârşite de statul român în cazul Vlase şi spune în mod explicit că România este obligată să integreze în legislaţia internă măsurile prin care să poată pedepsi vinovaţii de la Revoluţie”, explică Nicoleta Popescu. Altfel – mai spune avocatul – “condamnările la CEDO împotriva României vor curge”.
Mărieş precizează că alte 170 de cazuri asemănătoare au fost înaintate CEDO.
Însă condamnările din partea forului european ar putea fi evitate dacă Parlamentul României ar promova o lege care să declare crimele de la Revoluţie imprescriptibile. O astfel de iniţiativă, aparţinând europarlamentarului PDL Monica Macovei, a fost depusă la Senat la începutul anului. Dar nu a avansat între timp.
În ianuarie 2011, într-un interviu acordat României libere, Monica Macovei amintea că toate statele din zona euroatlantică, mai puţin România şi Bulgaria, au prevederi prin care omorul nu se prescrie niciodată.
“Dacă legea imprescriptibilităţii va fi votată de Parlament, dosarele revoluţiei şi mineriadei din iunie 1990 ar putea fi redeschise nu doar pentru mulţi ofiţeri care au lucrat în armată sau în servicii speciale, ci şi pentru Ion Iliescu“, a mai precizat Monica Macovei.
Hotărârea CEDO în cazurile Vlase şi Mărieş poate fi atacată în termen de trei luni de la emiterea sa, caz în care ar fi reanalizată. Dacă nu va fi contestată, va deveni finală la încheierea perioadei de trei luni.
