Totul despre sex (Sex and the City)
Productia: SUA, 2008 Regia: Michael Patrick King In distributie: Sarah Jessica Parker, Kim Catrall, Kristin Davis, Cynthia Nixon Distribuit de InterComFilm Distribution
Sa incepem cu un truism… Multor femei le place Sex and the City – atat serialul mega-hit produs de HBO timp de sase sezoane (1998-2004), cat si filmul care reia acum, la patru ani de la ultimul episod voios-nuntit, aventurile celor patru tipe independente, rele de gura si devenite demult fashion icons. In timp ce multi barbati – de mai toate varstele si gradele de inteligenta si cultura – arboreaza un dispret visceral si suveran, e suficient sa citesti inclusiv cronicile americane ale filmului, o revarsare majoritar necontrolata de umor ce frizeaza adesea ura, concentrandu-se in special pe linsatul Sarei Jessica Parker, niciodata o frumusete conventionala, careia i se reproseaza mai ales, cu o acerbie demna de o cauza mai buna, look-ul de la 43 de ani si ca indrazneste sa poarte inca fuste mini. Vi se pare o gluma?! Dati un scurt search pe Google si mai vorbim. si sincer acum, cate asemenea rautati s-au indreptat vreodata spre actorii (adica barbatii) bine trecuti de prima (si a doua) tinerete prezentati ca eroi de actiune?! Iar daca intr-o cultura inca profund patriarhal-misogina ca Romania asa ceva ar fi fost de asteptat, in teoretic mai evoluata America pare de mirare. Ceea ce credem ca nu face decat sa recunoasca – indirect, dar nu mai putin ferm – incredibilul fenomen reprezentat de Sex and the City si influenta sa spargatoare de tabuuri si (asta e!) feminista.
Dar destul cu toate astea! Sex and the City filmul e un deliciu. Usurel pe alocuri daca il compari cu multe dintre episoadele de-a dreptul revolutionare in abordarea fara fasoane si ipocrizie a aspectelor mai putin luminoase (si luminate) ale sexualitatii contemporane. Dar cu nimic mai putin vioi si impertinent si savurabil prin asta. si fara sa se dea inapoi, cu tot glitz-ul dat de numeroasele etichete ce tin (deh, renumele) de un veritabil best of (sau who’s who) ale celor mai mari, tari, sic, fabuloase nume din domeniul modei, de la a panorama sincer destule dintre amaraciunile si dezastrele maturitatii feminine, oricit de glamoroasa ar fi aceasta. N-are rost sa inventariem acum meniul de intamplari si probleme care le ies in cale celor patru doamne, demonstrand din plin ca exista viata si dupa 40, oricat ar vrea Hollywood-ul sa ne convinga, in genere, de contrariu. De la egoisme, nevoia de redefinire ori reconectare cu ceea ce esti mai curand decat ceea ce miile de etichete (din nou!) s-au straduit sa te faca sa vrei sa fii – sau sa crezi ca ar trebui. si merita aplaudata perspectiva asta feminina, dar ne-edulcorata care are taria – si inteligenta – sa priveasca in fata femeile trecute bine de varsta considerata in cinicul ev hiper-consumerist actual viabila si vandabila. Mai ales ca e teribil de reconfortant sa le privesti pe respectivele doamne, in frunte cu Sarah Jessica Parker, care arata (si nu doar se imbraca) extrem de bine, departe de cliseele si stereotipurile venite tocmai din… revistele de moda. Sa salutam, asadar, Sex and the City – un film facut (si) pentru distractia – jubilatoare – a populatiei feminine; mai ales a aceleia care nu vibreaza lacramos la dulcegariile penibile pe care acelasi (macho) Hollywood incearca sa i le vare pe gat de obicei.
