Arheologii constanteni au stabilit ca la finele secolului IV cetatea gazduia sute de federati goti, care primi-sera dreptul de a se aseza in aceasta zona.
In centrul fortificatiei a fost scos la iveala mormantul unui nobil germanic, ceea ce contrazice ipoteza necropolelor amplasate in afara oraselor.
in cei aproape o suta de ani de arheologie efectuata sistematic, in Dobrogea au fost descoperite relativ putine dovezi ale existentei triburilor migratoare. Toponimia a fost mult timp singura disciplina care demonstra ca, secole de-a randul, provincia dintre Dunare si mare a fost tinta a numeroase atacuri ale triburilor migratoare. Vestigiile antice de acest gen erau foarte rare, cu precadere cele din primele secole dupa Hristos, in perioada in care Dobrogea s-a aflat sub dominatia Romei si mai apoi a Imperiului Bizantin. De curand insa, unul dintre santierele arheologice dobrogene, considerat mult timp ca fiind unul de importanta secundara, a fost de natura sa ofere date surprinzatoare. Este vorba despre cetatea Ulmetum (pe raza actualei comune Pantelimon), un sit descoperit la inceputul secolului de Vasile Parvan, dar la care lucrarile sistematice au fost demarate abia in urma cu doi ani. Descoperirile de aici fac referire la o numeroasa populatie germanica stabilita in cetate la sfarsitul secolului IV. Nu este insa vorba despre un trib migrator care a atacat zona, ci de goti invinsi de Imperiul Roman si care au primit dreptul de a se aseza in zona. Acestia fugeau din fata dusmanilor huni, mult mai puternici si cerusera ajutorul romanilor.
Comoara de la Pantelimon
santierul arheologic se afla amplasat la doar cativa kilometri de comuna constanteana Pantelimon. Potrivit istoricilor, cetatea a fost construita in jurul secolului III d.H., in perioada romana tarzie si a dainuit pana in veacul al saselea, in timpul epocii romano-bizantine. Este o cetate mica spre mijlocie, care a devenit treptat asezare fortificata si care in secolul V a fost atacata si aproape distrusa de trei valuri hunice. Ulmetum face acum obiectul unor ample lucrari de cercetare (descifrare stratigrafica) prin care se incearca descoperirea evolutiei sale in timp. "Cea mai interesanta descoperire de la Ulmetum este un mormant de sorginte germanica, probabil gotica, care se afla in incinta cetatii, in mijlocul sau, lucru foarte putin obisnuit. Am gasit aici doua fibule de argint si margele de cornalina (piatra semipretioasa), podoabe specifice gotilor. Am descoperit foarte multa ceramica tipic germanica specifica culturii Santana de Mures Cerneacov, care dovedeste ca la Ulmetum, in secolele IV si V, exista o numeroasa populatie gotica. Acesti migratori au venit dupa anul 382, cand printr-un tratat imparatul Teodosius cel Mare le-a dat pamant, cerandu-le in schimb ajutor militar", a declarat Constantin Bajenaru, arheolog al Muzeului de Istorie Constanta. Mormantul gotic din centrul cetatii este un lucru foarte rar intalnit in Europa, motivatia constructorului anonim fiind in continuare necunoscuta. Dupa cum se stie, necropolele erau ridicate numai in afara cetatii, din ratiuni usor de inteles. O alta descoperire interesanta este cea a unei cladiri mari, in centrul cetatii, care este singura zidita cu mortar, toate celelalte imobile fiind construite cu pamant. Istoricii constanteni au descoperit ca dupa cele trei valuri hunice din perioada 420 -450 Ulmetum a intrat in declin, avand in urmatorul secol o istorie zbuciumata. Astfel, au mai fost gasite urme firave de locuire, apoi, la finele sec. al VI-lea fortificatia a fost abandonata. Iustinian (525-565) a ordonat la un moment refacerea cetatii, iar militarii bizantini au prins si pedepsit bandele de hoti care faceau ravagii in zona cetatii.
Satul misterios
Constantin Bajenaru a declarat ca cetatea de la Ulmetum nu a fost singura asezare romana din aceasta zona. Numeroase inscriptii gasite in cetate, dar si in alte orase ale provinciei fac referire la "vicus Ulmetum", un sat al veteranilor romani care exista se pare aici in secolele II-III, independent de marea cetate. Satul roman nu a fost inca descoperit, dar istoricii constanteni banuiesc ca acesta s-ar putea afla pe actuala vatra a localitatii Pantelimon. Este foarte posibil ca vicusul sa fi existat cateva zeci de ani si dupa constructia cetatii, pentru ca ulterior populatia sa se mute definitiv intre zidurile trainice ale fortificatiei.
Noi dovezi
Lucrarile care se efectueaza in prezent la situri considerate altadata de importanta secundara sunt de natura sa ofere informatii capitale in ceea ce priveste istoria anticei Dobrogea. Situri ca Ulmetum, Cheia sau Ovidiu pot scoate la iveala, dupa cum se vede, aspecte extrem de interesante din viata provinciei in ultimele secole ale Imperiului Roman si din perioada inceputului de stapanire bizantina. Alocarea unor sume modeste sitului de la Cheia – Casian a ajutat la descoperirea unei vila rustica din secolul IV, care a oferit detalii vitale privind crestinismul din acea vreme.
Potential turistic
"Am inceput sapaturile inca din iunie si in prezent facem sondaje de control de la care asteptam sa ne ofere detalii cu privire la forma cetatii. Se doreste intrarea sitului in circuitul turistic, asa cum s-a intamplat la Adamclisi sau Histria. Pentru aceasta, trebuie insa sa eliminam un val de pamant ridicat la inceputul secolului de profesorul Vasile Parvan, dar care acum ascunde privirilor poarta de intrare a cetatii. Initiativa de includere a Ulmetumului in circuitul turistic apartine Muzeului National de Istorie si Arheologie Constanta si va fi un proiect finantat de Ministerul Culturii. Acest program este unul separat de cel de sapaturi si conservare primara, pentru care s-au alocat deja 300 milioane de lei vechi."
Constantin Bajenaru, arheolog
