După primele estimări, zăcământul descoperit de cele două companii în Marea Neagră s-ar ridica la 42-84 miliarde de metri cubi, care echivalează cu consumul total al României pe 3-6 ani, dacă luăm în calcul piaţa românească a gazelor care este în prezent de 14,2 miliarde metri cubi pe an.
Operaţiunile de foraj derulate de OMV şi Exxon Mobil în Marea Neagră au început la sfârşitul anului 2011. Zăcământul a fost descoperit în urma forării puţului Domino-1 de către ExxonMobil, prima operaţiune la mare adâncime în largul ţărmului românesc, la peste 3.000 de metri sub nivelul mării. Domino-1 este amplasat în Blocul Neptun, la 170 de kilometri de ţărm, în ape cu o adâncime de aproximativ 930 de metri.
“ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, afiliată ExxonMobil corporation, şi OMV Petrom SA, subsidiară a grupului OMV, confirmă o potenţială descoperire semnificativă în largul ţărmului României. Este prea devreme în procesul de evaluare şi explorare pentru a determina dacă blocul Neptun se va dovedi în final exploatabil comercial sau nu. Totuşi, dacă viitoarele lucrări vor confirma fezabilitatea tehnică şi comercială a producţiei de gaze naturale la mare adâncime în blocul Neptun, viitoarele investiţii în fazele de explorare şi dezvoltare ar putea ajunge la câteva miliarde de dolari, iar prima extragere ar putea avea loc cel mai devreme spre sfârşitul deceniului”, se spune în comunicat al OMV Petrom.
Este prima oară când platforma românească a Mării Negre este explorată profesional, a precizat Radu Dudău, specialist în energie la Romania Energy Center (ROEC).
„Va trebuie să aşteptăm şi alte rezultate să vedem dacă rezerva poate fi exploatată comercial. Trebuie să ţinem seama că zăcământul este la o adâncime de 1.000 de metri şi la o distanţă de ţărm, deloc neglijabilă, 170 de kilometri.
Însă, faptul că explorarea a fost făcută de companii importante (OMV Petrom şi Exxon Mobil) ne dă mari speranţe. Sunt companii puternice şi care utilizează tehnologii de ultimă oră. Costurile sunt însă mari, discutăm de investiţii care pot ajunge la miliarde de dolari”, a menţionat Radu Dudău.
Perimetrele concesionate în Marea Neagră
Printre companiile care deţin perimetre concesionate în Marea Neagră se numără OMV Petrom, ExxonMobil (SUA), Lukoil (Rusia), Sterling Resources (Marea Britanie) şi MOL (Ungaria).
În urmă cu trei ani a izbucnit un scandal legat de redevenţele plătite de companiile petroliere, acestea fiind apreciate ca fiind prea mici. Prin Legea de privatizare a Petromului şi apoi prin Legea petrolului, statul a stabilit că redevenţele petroliere nu vor fi modificate până în 2014, de această prevedere beneficiind în mod deosebit noul proprietar al companiei Petrom (grupul OMV), care exploatează peste 90% din perimetrele cu rezerve comerciale de ţiţei.
În cazul gazelor naturale redevenţele sunt între 3,5 şi 13% , cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase. De asemenea, după atribuirea unor perimetre de pe Platoul Continental al Mării Negre companiei canadiene Sterling Resources, chiar reprezentanţii guvernului au criticat legalitatea contractului
Creştere la bursă
Acţiunile OMV Petrom au crescut cu 3,51%, după ce compania a anunţat o descoperire semnificativă la exploatările din Marea Neagră.
Titlurile companiei au fost suspendate de la tranzacţionare între orele 12:25 şi 14 pentru informarea investitorilor cu privire la descoperirea zăcământului de gaze.
Anunţul descoperirii din Marea Neagră a influenţat vizibil şi acţiunile OMV, care au urcat cu până la 5,8% pe bursa de la Viena. Creşterea a încetinit apoi la 3,15%.
Petrom a extras anul trecut 5,23 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 3% mai mult decât în 2010.
Celălalt mare producător de gaze din România, compania de stat Romgaz, produce cantităţi apropiate de cele extrase de Petrom.
Consumul intern este acoperit atât din producţia Romgaz şi Petrom, cât şi prin importuri exclusiv din Rusia, de la grupul Gazprom.
Cât gaz scoatem acum din mare
Spre sfârşitul anilor ’70 şi în anii ’80, România producea peste 30 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, cu vârfuri ajungând la 35 de miliarde, însă producţia a scăzut anual după 1990.
Rezervele sigure de gaze naturale ale României sunt estimate să acopere consumul pentru următorii 15 ani, dar ar putea creşte după ce companiile care deţin concesiuni de explorare vor începe lucrările în Marea Neagră, potrivit oficialilor Agenţiei Naţionale pntru Resurse Minerale (ANRM).
Rezervele sigure de gaze naturale sunt de 109 miliarde metri cubi, iar rezervele potenţiale sunt de 660 miliarde metri cubi. România produce anual circa 11 miliarde metri cubi de gaze naturale.
Aproximativ 10% din cantitatea de gaze extrase din zăcămintele româneşti provine din exploatările din Marea Neagră, însă acestea sunt realizate la adâncimi de circa 1oo de metri şi distanţe mici de ţărm.
Cum va influenţa descoperire de miercuri preţul gazelor?
Descoperirea zăcământului este extrem de importantă, poate reduce importurile de gaze pe termen destul lung, dar nu putem să discutăm în niciun caz de reduceri de preţuri, consideră specialistul în sisteme şi pieţe de energie, Jean Constantinescu. Acesta spune că tendinţa europeană, dar şi mondială este de creştere a preţurilor la energie. În plus, România a fost somată de Uniunea Europeană să renunţe la tarifele reglementate la gaze naturale şi electricitate, a mai declarat Jean Constantinescu.
Preţul gazelor naturale în România este unul reglementat. Preţul gazelor din producţia internă este mai mic decât preţul european, însă şi gazul rusesc importat este ca preţ peste media europeană. După liberalizarea pieţei, preţul acestei resurse ar trebui să se încadreze undeva la media europeană, peste actualul preţ de intern şi sub cel al gazelor de import.
România avea un consum de gaze naturale, înainte de criză de 17 miliarde metri cubi pe an. În perioada actualei crize economice , consumul intern a scăzut la 13-14 miliarde metri cubi/an. Din 2010, consumul de gaze a început să crească uşor, iar importurile de gaze ruseşti reprezentă 3-4 miliarde metri cubi pe an. În procente, de la Gazprom primim anual 20-30% din necesarul de gaze naturale.
