La împlinirea a zece ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, oamenii politici implicaţi în acel eveniment istoric şi-au adus aminte cum s-au desfăşurat pregătirile, care au fost momentele- cheie şi care a fost contribuţia ţării noastre la NATO.
O parte dintre cei intervievaţi au rememorat momentele dificile întâlnite pe parcursul traseului euroatlantic al României.
Directorul SRI, George Maior, a arătat într-un interviu pentru Mediafax că „cea mai dramatică” discuţie din negocierile pentru intrarea în NATO a avut-o, ca şef al Departamentului de Integrare Euroatlantică din MApN, chiar pe 11 septembrie 2001, când a avut sentimentul că vom intra în Alianţă. La rândul său, fostul premier şi actualul deputal liberal Petre Roman îşi aminteşte momentul cel mai greu din parcursul aderării României la NATO, implicarea în războiul din Iugoslavia, în 1999. Acesta vorbeşte despre atmosfera din Parlament, când s-a dat un vot pentru ca avioanele NATO să utilizeze spaţiul aerian al României în timpul operaţiunilor din Iugoslavia, şi despre faptul că Ion Iliescu şi PSD s-au abţinut la vot.
Sărbătoare la Casa Albă
Momentul aderării la NATO a fost rememorat de către Sorin Ducaru, asistent al secretarului general NATO pentru riscuri de securitate emergente. Acesta a povestit că a sărbătorit aderarea României la Alianţă la Casa Albă, împreună cu fetiţa sa de 6 luni, în mijlocul reprezentanţilor comunităţii româneşti din SUA.”Momentul aderării României la NATO, reprezentat de depunerea către statul depozitar (SUA) a protocolului de aderare al ţării noastre, ratificat de Parlamentul României şi de cele ale statelor deja membre în acel moment, l-am trăit cu emoţie, în calitate de ambasador al României la Washington. Programul acelei zile de 29 martie 2004 a inclus o parte oficială, găzduită de preşedintele SUA, George W. Bush, şi cu participarea şefilor de guverne ai celor 7 state care au devenit membre”, şi-a amintit Sorin Ducaru.
La unison, cei intervievaţi vorbesc de faptul că România a obţinut garanţii de securitate excepţionale. Fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Paşcu crede că intrarea în NATO a însemnat accesul la cea mai puternică garanţie de securitate existentă, că ţara noastră a făcut mai mult decât se aşteptau ceilalţi şi că NATO a apreciat foarte mult contribuţia României şi îi acordă o atenţie sporită, în condiţiile ultimelor evenimente prin care s-a creat un deficit de securitate prin ocupaţia militară a Rusiei în Crimeea. Aceeaşi poziţie a fost susţinută de către Mircea Geoană, sub mandatul căruia, ca ministru de Externe, s-a realizat aderarea. Geoană a spus că apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică reprezintă prima garanţie reală de securitate pe care România o are în istoria sa. Geoană s-a întrebat retoric cât de vulnerabilă ar fi fost România azi în faţa acţiunilor Federaţiei Ruse, care încearcă să revină pe fostul său tipar imperial, în absenţa garanţiilor de securitate oferite de Alianţă şi de partenerii americani.
Oficialii români au arătat că România contribuie cu informaţii şi personal la Alianţă. “Din punct de vedere al informaţiilor, suntem a doua ţară contributoare cu informaţii la unitatea civilă de informaţii a NATO, despre ea pot să vorbesc acum, unde contribuie, de altfel, şi SRI, a coordonat deja mai multe rapoarte pe informaţii legate de securitatea energetică, SRI împreună cu colegii de la SIE, şi chiar avem oameni din partea Serviciului care lucrează, de fapt, în aceste unităţi foarte apreciate, unul dintre ei fiind chiar unul dintre adjuncţii unităţii de informaţii civile a Alianţei”, susţine Maior.
