Dupa cum arata agenda media, concentrata pe scandalul politic, este clar ca fiecare tabara se foloseste la episodul suspendarii presedintelui de orice chichita pentru a-i da lovitura letala celeilalte. Senzatia romanilor este ca acest razboi rece trebuie sa se termine. Oricum, dar sa se termine.
Oficialii europeni nu-si fac prea multe griji cu Romania de vreme ce avem legi impotriva coruptiei mai dure decat in cele mai multe tari din UE si, daca va trece si ANI, cum se pare, "pachetul" pare a fi complet. Noul ministru de Justitie, rodat cu anchetele OLAF, n-a dat semne ca ar dilua lupta pentru reducerea coruptiei.
Daca la urne nu se va prezenta jumatate din electorat, se preconizeaza ca suspendarea sa ramana valabila prin invalidarea referendumului (considerat "inexistent"). Daca va fi asa, inclinam sa credem ca varianta demisiei in cinci minute era mai buna pentru presedinte, pentru ca peste trei luni ar fi fost suficienta participarea minima. Basescu castiga insa la referendum si cu participare mica, si cu participare mare.
Nerespectandu-si promisiunea de a demisiona in cazul suspendarii, Basescu nu-l va mai acuza in vecii vecilor pe Tariceanu ca se razgandeste. Noroc ca nici romanii nu prea tin la onoarea de a-si respecta promisiunile! Inconsecventa politica nu se pedepseste in Romania.
Basescu are faima ca spune lucrurilor pe nume. Nu este de ajuns atunci cand vorbeste de oligarhi, fara sa-i nominalizeze si sa vina cu dovezi. si, cand stii ca ai un Parlament ostil, nu te lupti cu toata lumea odata, nu intri in conflict cu toate institutiile. Vrei prerogative? Faci mai intai lobby in Parlament pentru modificarea Constitutiei, nu intri in conflict cu puterea legislativa, cu Guvernul, cu presa, cu CSM. Daca "322" este un numar rau pentru Romania, atunci celelalte institutii ce sunt? Este clar ca oponentul presedintelui este Parlamentul, care l-a si suspendat, dar nu poti sa contesti legitimitatea forului legislativ. Cum nu poti sa contesti vointa electoratului. Altfel instabilitatea devine neintrerupta. De aici inainte Basescu va trebui sa reflecteze mai mult la ceea ce vorbeste.
Presedintele n-ar trebui sa se increada in mitinguri, care sunt firave, n-o sa declanseze o revolutie portocalie. La ultima demonstratie, Basescu si-a continuat, de fapt, campania electorala in care se afla de cand a ajuns la Cotroceni. Isi orneaza discursurile si cu acuzatii, dar si cu promisiuni care nu sunt de competenta presedintelui. A lansat lozinci de genul "Voi face totul pentru bunastarea poporului". Cum? Dupa acel "Sa traiti bine!", noua lozinca suna ca nuca-n perete. Ce poate sa faca un presedinte ca supusii sai sa traiasca in bunastare? Bunastarea vine din legislatie, din buna administrare, din fondurile europene, din munca pe branci. Numai ca Basescu stie bine regula cresterii efectului asupra multimilor: sa te afli tot timpul in campanie electorala. "Totul cu poporul, pentru popor", "Trebuie sa invingem balaurul" – alte lozinci recente. Cine este balaurul? Atitudinea directa tine la mase, mai ales prin pozitia anticoruptie, dar la un moment dat trebuie sa spui si cine sunt coruptii, oligarhii, mogulii. Ca n-or fi toti parlamentarii corupti, iar mai nou si "despoti". In fond, si ei au fost alesi direct de acelasi Popor la care apeleaza acum presedintele. Intre alegeri, timp de 4 ani, poporul este Parlamentul. Unii parlamentari pot fi demonizati ca citesc ziarele la serviciu, ca dorm in scaun, ca dezleaga sudoku in plen, ca sunt grasi. Dar Parlamentul nu poate fi demonizat. Parlamentul, in totalitatea lui, nu poate fi considerat agent al oligarhiei.
Basescu are abilitatea sa fie pe placul alegatorilor, le zice ce vor ei sa auda: "Sa-l invingem pe dracu’!", dar nu spune cine sunt dracii. Foarte bine, Basescu intruchipeaza lupta anticoruptie, actiunea – are popularitate –, dar cum sa iesim din acest clinci de vreme ce nu poate dizolva Parlamentul sau schimba primul ministru?!
Basescu se va intoarce in fruntea tarii. Va fi mai virulent, mai agresiv, mai guraliv. Dar Parlamentul ii va fi ostil. Nebunia colectiva va fi si mai mare si scandalul se va mentine. Iar presedintele trebuie sa se obisnuiasca sa lucreze cu reprezentantii poporului.
Romanii nu mai vor certuri. De aceea trebuie reinventata cultura dialogului. Solutia este ca presedintele sa discute cu fiecare institutie in parte, sa negocieze cu reprezentantii acestora si sa-i invinga cu argumente, pe rand. Pentru a iesi din cercul vicios. Nu se poate face politica doar cu "Am cerut ca Invatamantul…", "Am cerut ca reforma in Sanatate…", "Am cerut ca Parlamentul…". Este usor sa tot "ceri". si la mitinguri cere legitimitate.
Este clar ca una dintre parti trebuie sa piarda, altfel razboaiele vor fi neintrerupte. Totul va fi aruncat in aer. si nici o revolutie nu mai este posibila. Poporul are alte preocupari. Chiar revenit la Cotroceni, Basescu, cu atitudinea sa de Gica Contra la orice, va pierde si mai mult. Cu toata maneaua "Basescu e jucator/E aproape de popor…".
stiti care a fost sloganul cel mai ingrijorator? "Eu sau sistemul politic, ce alegeti?" In 2004, Basescu alerga prin tara pentru "D.A.". In 2007, alearga pentru "NU".
Pe fundalul crizei, apar polarizarea si radicalizarea societatii romanesti si Doamne fereste sa ajunga cetatenii sa se incaiere! Romania se descurca in ciuda galcevei politice, dar asta nu poate tine mult.
A fost o minune ca am apucat sa aderam la U.E.
