Curtea de Apel Bucureşti a dat publicităţii, luni, motivarea deciziei de respingere a acţiunii prin care Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNAS) a cerut să se constate că Irinel Columbeanu a fost colaborator al Securităţii. Judecatorii au considerat ca Irinel Columbeanu nu a fost colaborator al Securitatii intrucat notele sale nu denunţă activităţile şi atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist cu consecinţa îngrădirii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, informeaza Mediafax.
În documentul citat sunt incluse notele informative ale lui Columbeanu.
Curtea redă, astfel, nota olografă din 16 septembrie 1982, semnată de Columbeanu sub pseudonimul de informator, în legătură cu opiniile unor străini, reprezentanţi ai unor firme daneze: “P.R. manifesta o atitudine profund anticomunistă şi în multe din comentariile pe care le făcea îşi exprima opoziţia faţă de regimul nostru şi faţă de persoana tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu. De asemenea, era foarte curios să afle cât mai multe lucruri despre starea de spirit în rândurile poporului nostru, în general, şi asupra unor subiecte speciale în particular, cum ar fi: situaţia alimentară, unele evenimente internaţionale sau orice alt subiect. L-am observat că de câte ori cunoştea o persoană română era foarte curios să afle cât mai multe lucruri despre această persoană şi mai ales să-i pună cât mai multe întrebări cu substrat politic şi uneori chiar provocatoare direct, ajungând chiar până la limita politeţii, iar dacă i se riposta prompt să dea înapoi cu un zâmbet, ca şi cum ar fi fost doar o joacă. (…). În cursul convorbirilor pe care le-am avut cu el, şi mai ales studiindu-l în timp ce discuta cu alte persoane române, mi s-a părut a-l interesa foarte mult păreri ostile regimului nostru si persoanele, dacă era cazul, care eventual le-ar fi exprimat. Pe celălalt delegat, R. B., l-am cunoscut mai puţin. (…) Vorbea mult mai puţin şi era, în majoritatea părerilor, dominat de soţia sa. /…/Avea o atitudine foarte arogantă, de parcă, din moment ce avea un statut aparte, de delegat şi de <străin>, i s-ar fi cuvenit totul. Căuta cel mai mic pretext, de orice fel, pentru a-l generaliza, umfla şi în ultimă instanţă a defăima turismul românesc şi, în cele din urmă, regimul nostru. (…) Şi ea mi s-a părut a avea o atitudine ostilă regimului nostru şi folosea orice defecţiune în activitatea turistică, în serviciile asigurate de ONT Litoral, pentru a face comentarii ostile. Am constatat la ea o teama aproape obsesivă, ca este urmărită de organele de securitate”.
Pe baza informaţiilor furnizate de către Columbeanu, organele de Securitate au propus măsuri informativ-operative: “Aspectele prezentate sunt interesante, elementele semnalate urmând să mai revină în ţară ca ghizi. Propun să fie identificată M. B., pentru a fi lucrată atunci când va reveni în ţară”, “Materialul va fi exploatat la Serviciul 310 din cadrul I.M.B. Securitate” şi “P.R. este o persoană care ar merita să ne ocupăm pe perioada cât se află în ţară. Nota în copie la Constanţa şi Braşov”, după cum se arată în motivare.
Instanţa redă şi alte astfel de note informative furnizate de Columbeanu, dar arată că acesta nu a fost “colaborator” al Securităţii, deoarece notele sale “nu denunţă activităţile şi atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist cu consecinţa îngrădirii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
“Curtea remarcă generalitatea afirmaţiei reclamantei (CNSAS – n.r.) că respectivele comentarii privind conducerea de partid sau exprimarea interesului faţă de situaţia economico-politică din România conduceau la acţiuni informative asupra cetăţenilor străini. Desigur, afirmaţia în sine, ca ipoteză, este corectă, însă ea trebuie demonstrată ca fiind îndeplinită şi în speţă. Nu se poate reţine calitatea de colaborator a unei persoane cu fosta Securitate, cu toate efectele juridice care derivă de aici, doar pe temeiul unor susţineri cu caracter general. Reclamanta nu a probat că respectivilor cetăţeni străini le-ar fi fost vizată încălcarea drepturilor la viaţă privată şi/sau a dreptului la libertatea de exprimare, din moment ce nu s-a probat că persoanele respective ar fi fost urmărite de fosta Securitate. Astfel, s-a propus ca M.B. să fie lucrată când va reveni în ţară, însă din probe nu rezultă că s-a întâmplat acest lucru. Nici nu s-a probat dacă «materialul a fost» în mod efectiv «exploatat la serviciul 310 din cadrul IMB Securitate». Cât despre PR, nota menţionează că acesta este o persoană de «care ar merita să ne ocupăm pe perioada cât se află în ţară»”, arată instanţa.
Tot în motivare, instanţa notează că “nu s-a probat dacă s-a întâmplat acest lucru în mod efectiv”.
“Cum nota de informare viza cetăţeni străini, îngrădirea drepturilor acestora nu se putea efectua de către fosta Securitate decât în perioada în care se aflau în ţară. Reclamanta nu probează dacă şi ce măsuri concrete s-au luat de fosta Securitate în acest sens. Aşa fiind, nu se poate reţine că reclamantul ar fi putut să vizeze îngrădirea drepturilor lor. A viza înseamnă a avea reprezentarea concretă a consecinţelor faptelor (echivalenţa intenţiei – colaboratorul prevede rezultatul furnizării informaţiilor şi urmăreşte producerea lui sau doar acceptă producerea lui). În circumstanţele speţei, Curtea apreciază că pârâtul nu putea viza o atare îngrădire, neavând reprezentarea concretizării rezultatului – îngrădirea unor drepturi fundamentate – în condiţiile în care prezenţa delegaţilor străini pe teritoriul românesc era sporadică sau chiar supusă incertitudinii (necunoscându-se dacă şi când vor reveni pe teritoriu)”, motivează Curtea.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 9 septembrie, că Irinel Columbeanu nu a fost colaborator al fostei Securităţi, şi a respins ca neîntemeiată acţiunea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).
Instanţa a luat act de faptul că pârâtul Irinel Adrian Columbeanu şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, CNSAS putând face recurs la instanţa supremă.
CNSAS a cerut, în 26 aprilie, Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a lui Irinel Columbeanu.
Direcţia de specialitate a CNSAS a constatat că Irinel Columbeanu a fost colaborator al fostei Securităţi. Nota de constatare a fost înaintată Colegiului CNSAS, însoţită de întreaga documentaţie care a stat la baza întocmirii ei.
Colegiul CNSAS a aprobat nota, dispunând introducerea unei acţiuni în constatare a calităţii de colaborator al fostei Securităţi a lui Irinel Columbeanu.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în 26 aprilie.
Potrivit unor surse judiciare, Irinel Columbeanu a fost verificat de CNSAS în calitate de candidat la Primăria Capitalei, la alegerile din 2012. Acesta ar fi fost recrutat de fosta Securitate în 1980 şi ar fi avut numele conspirativ “Ivănescu”.
