Fostul administrator judiciar al companiei, deputatul ALDE Remus Borza, pare să fie cel care conduce de facto Hidroelectrica. El şi-a exprimat făţiş susţinerea şi pentru tânăra colegă de partid Andreea Lambru, propulsată preşedinte al Consiliului de Supraveghere.
La începutul lunii aprilie, instanța a decis închiderea definitivă a procedurii insolvenței Hidroelectrica și practic rolul administratorului judiciar, în speță compania Euro Insol condusă de Borza, s-a încheiat. Societatea de stat este condusă acum de un directorat și de un Consiliu de Supraveghere (CS), deocamdată provizoriu, în fruntea căruia a ajuns Andreea Lambru (32 de ani), membru ALDE.
Cu toate că nu are experienţă managerială sau tangenţe anterioare cu sectorul energetic, aceasta primeşte susţinerea lui Remus Borza. Într-o conferinţă de presă care a durat mai bine de două ore, deputatul, plasat strategic în mijlocul prezidiului, a cerut presei să îi acorde tinerei, dar şi celorlalţi membri din CS, majoritatea sprijiniţi tot de ALDE, un “CEC în alb”. „Nu mă interesează dacă au pete pe creier sau de moralitate”, a spus Borza, arătând, semi-involuntar, spre Andreea Lambru. „Cred în ea, cred în Oana Truță (reprezentanta în CS a Fondului Proprietatea – n. red.), sunt două doamne de bună credință. Faptul că e femeie, că e tânără, nu înseamnă că e proastă”, a declarat deputatul, în susţinerea colegei sale de partid, stârnind hohote de râs în sală.
Deşi Andreea Lambru a primit numeroase întrebări din partea presei, încercările sale de a răspunde erau întrerupte repetat de Borza, care lua cuvântul în locul ei. De pildă, reporterul “România liberă” a întrebat-o pe ce criterii a fost aleasă membru în Consiliul de Supraveghere, dacă a trecut printr-un proces de selecţie. Răspunsul ei timid şi vag a fost completat de unul hotărât al lui Borza: “A fost numită discreţionar”. De altfel, tot el afirmase anterior că statul, fiind acţionar majoritar, poate numi pe cine vrea în companie. “Poate să îl pună şi pe Grivei din curte, dar să-i dăm şansa să arate că are colţi”, a susținut politicianul.
„Încercare de restaurație“
Pe de altă parte, tot Borza a atras atenţia asupra încercărilor de politizare a conducerii Hidroelectrica, ceea ce, în opinia sa, ar fi o greşeală, afirmând că actuala echipă are susţinerea sa. “Unii vor şi azi să schimbe managementul societăţii. Nu cred că e cazul, pentru că au fost aleşi de o importantă firmă de recrutare, printr-un proces în care au fost 6.400 de aplicaţii”, a punctat fostul administrator judiciar. În opinia sa, statul ar trebui să se grăbească cu listarea la bursă a Hidroelectrica, tocmai pentru a beneficia de rezultatele bune ale echipei actuale de conducere: „Perioada de grație a Hidroelectrica va apune. Ideal ar fi ca listarea să aibă loc în octombrie-noiembrie. Există o tendință naturală de a controla companiile de stat din punct de vedere managerial, nu neapărat de a le căpușa, prădui, dar tot înseamnă mai puțină performanță.” De altfel, el a mai avertizat că există “o încercare de restauraţie”, adică presiuni de la anumiţi funcţionari pe directoratul Hidroelectrica pentru o serie de investiţii nerentabile, care ar băga producătorul de energie în faliment.
Sute de milioane de euro, pe apa gârlei
Aceste proiecte vizează continuarea unor lucrări începute în anii ’80, care cumulate ar necesita fonduri de 2 miliarde euro, pentru o putere instalată de doar 150 MW. Asta în condiţiile în care, adaugă Borza, sunt proiecte rentabile, cum e hidrocentrala de la Răstoliţa, unde s-au investit deja 200 milioane euro, echipamentele au fost montate încă din 2015, dar au început să ruginească fiindcă Guvernul nu a aprobat nici acum o hotărâre pentru exproprierea unor terenuri, deşi documentaţia a fost depusă din 2012.
Listare şi ambiţii regionale
Remus Borza a adăugat că statul ar trebui să schimbe metoda de vânzare a pachetului de 15% din acţiunile Hidroelectrica, astfel încât banii să rămână la buget, nu la companie, care nu are ce face cu aceste fonduri. “Hidroelectrica are rezerve de 2,2 miliarde de lei, adică 500 de milioane de euro cash în depozite bancare”, a completat deputatul.
Andreea Lambru e de aceeaşi părere. Întrebată dacă susţine listarea companiei şi prin ce metodă, ea a răspuns, consultându-se din priviri cu Borza, ca un elev temător în faţa profesorului, că da, actualul CS va susţine listarea, iar banii ar trebui să meargă la stat. Totuşi, nu crede că listarea va avea loc anul acesta, fiindcă schimbarea procedurii va întârzia procesul. Ce răspunderi va avea în această funcţie provizorie?, a întrebat-o presa. “Va trebui să implementez mandatul primit de la Ministerul Energiei, care prevede punerea în aplicare a unui plan de afaceri lăsat de domnul deputat Borza. Acest plan prevede inclusiv expansiunea Hidroelectrica, să devină un jucător regional în domeniul energetic”, a răspuns Lambru, sub privirea atentă a lui Borza. A admis că nu vor avea timp să implementeze asta în cele 4 luni de mandat, dar rolul actualului CS e să demareze aceste lucrări.
Profit-record la trei luni
Andreea Lambru a apucat să vorbească totuşi mult comparativ cu preşedintele Directoratului, Ovidiu Agliceru, căruia deputatul Borza s-a simţit obligat să îi traducă inclusiv întrebările presei. “Domnule Agliceru, din profitul de 482 milioane lei la trei luni (2017 – n.red.), cât s-a datorat preţurilor ridicate de pe Bursă, din ianuarie?”, a întrebat un jurnalist. “Deci, Ovidiu, din cele 482 milioane lei, cât a fost…”, intervine Remus Borza. Răspunsul lui Agliceru – “100 milioane lei am avut în plus din preţul mare” – a fost imediat întrerupt de Borza, care şi-a vărsat oful că “s-au trezit unii, gâgă” funcţionari să ia la rost conducerea companiei fiindcă vinde la preţul pieţei. De altfel, profitul net pe 2016 distribuibil acţionarilor este de 1,2 miliarde lei, fiind cel mai bun rezultat al unei companii de stat.
În ce calitate a avut toate aceste intervenţii deputatul ALDE Remus Borza, a fost iarăşi una dintre întrebările presei. În calitate de “susţinător al Hidroelectrica”, a fost răspunsul său. În plus, implementarea unui sistem informatic SAP, tema anunţată a conferinţei, a fost un proiect “marca Borza”.
