Autovehicule vechi din Germania și Olanda sunt vândute în ţară după ce istoricul mașinii este falsificat și kilometrajele sunt date înapoi.
E mai probabil că vei găsi acul în carul cu fân decât o mașină second hand cu kilometri reali, afirmă specialiştii din domeniu. Să măsluiești kilometrajul a devenit aproape un sport național, dar nimeni și nimic nu poate opri această pseudoindustrie care produce pagube de sute de milioane de euro anual și care, mult mai important, ne pune viața în pericol.
CAZUL 1. Volvo din Belgia
Am inițiat în urmă cu câteva săptămani o investigație jurnalistică pentru a descoperi dacă se mai vând epave din Occident pe piață din România că mașini second hand de calitate.
Am început căutarile pe site-urile de vânzări auto și am identificat câteva modele din gamă medie de preț. Prima tintă a fost și cea mai scumpă din cele verificate: un Volvo XC60, model 2011, motor de 2 litri, tapițerie din piele, cu numere de Belgia. „Kilometrii sunt reali. Vă arăt și cartea de service, o am aici“, a declarat proprietarul unui parc auto din Constanța. Am insistat că nu e nevoie, dar cartea a fost scoasă imediat din torpedo. Mai multe ștampile din Belgia ar fi atestat kilometrajul real: 108.000 km. Am încercat să verificăm informația după seria de sașiu a mașinii (VIN – Vehicle Identification Number), afișată în parbriz.
Reprezentanții dealer-ului Volvo din Constanța, Exclusiv Auto, ne-au explicat că acest lucru se poate face numai dacă ne prezentăm cu proprietarul mașinii la ei la service. Destul de dificil pentru cel care cumpără o mașină, mai ales când e înmatriculată în altă țara și când vânzătorul ar avea ceva de ascuns. Am scris un e-mail către Volvo Belgia în care rugăm să ni se transmită kilometrajul înregistrat în sistemul lor. Surpriză: răspunsul a venit în câteva ore. După ce ne-au mulțumit pentru interesul arătat unui Volvo second hand, belgienii ne-au spus că, potrivit sistemului lor intern, mașină avea 137.571 km în februarie 2016. „Din păcate, Volvo Căr Belux nu va poate oferi și alte detalii despre mașină. Într-adevăr, istoricul de service al mașinii este proprietatea fostului/foștilor proprietar(i), dar și a unuia dintre dealerii unde a fost făcut serviceul.
Vă sfătuim să cereți cartea de service a mașinii, în care ar trebui să găsiți toate detaliile despre întreținerea mașinii și despre kilometrajul acesteia la fiecare revizie“,ne-a răspuns Aurore Lootens, consilier clienți Volvo Belux.
CAZUL 2. Opel din Germania
Am trecut la un alt exemplu: un Opel Insignia break 2010, adus din Germania, înmatriculat în România, care avea la bord 108.000 km și se vindea cu 8.100 de euro. Piele, cutie automată, scaune încălzite etc. Aproape prea frumos că să fie adevărat. La o inspecție vizuală sumară se observă că în farul dreaptă a intrat apa și chiar niște insecte și că la ușile din dreaptă chederele nu erau alineate. Nu suntem însă specialiști și, pen tru un om obișnuit, nimic nu părea în neregulă. Am trimis un e-mail către Opel România, care ne-a redirecționat către unul dintre dealerii locali. Am apelat la Rădăcini Motors Constanța. Răspunsul lor pare halucinant, mai ales după experiență cu Volvo Belgia. „Pentru a va putea oferi istoricul acestui auto, trebuie să obțineți acordul proprietarului, implicit trebuie să fie de față la citirea istoricului. Fără acordul acestuia, nu va pot ajuta“, ne-a răspuns Serhan Mustafa, consilier recepție service. Am adresat întrebarea și pe pagină oficială de Facebook Opel România, iar de acolo am primit un răspuns rapid. „Multumim pentru mesajul tău. În primul rând, te felicităm pentru alegerea făcută, apoi, credem că e important să știi că pe această mașină au fost raportate lucrări de reparație în Germania, având transmis un rulaj mai mare de 400.000 km“, ne-a răspuns echipă Opel România. Așadar, o mașină lovită, cu peste 400.000 de km, este vândută aici de un „unic proprietar“ cu un kilometraj dat înapoi cu 300.000 de km. Nu mai e nimic de adăugat.
CAZUL 3. Toyota din Olanda
Al treilea caz este al unei Toyota Auris Hibrid, model 2011, vândută de un dealer din Iași cu 141.000 km la bord. Mașină este cumpărată din Olanda și dealerul spune că oferă garanție. Am urmat aceeași procedura: e-mail și/sau mesaj pe Facebook la Toyota România și la dealerul din țara de unde a fost adusă mașină. Cred că deduceți deja ce s-a întâmplat. Toyota România nu a răspuns nici până acum, Toyota Olanda a răspuns în câteva ore (am scris mesajul pe Facebook la 10 seară, am primit reply la 9.53 a două zi). „Salut, Cristi. Îți mulțumesc pentru mesaj. Ultima data când am văzut această mașină la unul dintre dealerii noștri oficiali a fost 12 noiembrie 2015, când mașină avea 137.420 km. Acestea sunt toate informațiile pe care ți le pot oferi, pentru că mașină nu a mai stat la noi“, a răspuns Frank, din Olanda. Mașină a fost vândută între timp. “Am observat că avea 148.000 de km, nu 141.000, dar mă bucur că măcar sunt reali“, ne-a declarant proprietarul, care nu verificase înainte kilometrajul, preferând să aibă încredere.
Am fi putut să verificăm zeci sau sute de mașini, concluzia ar fi fost aceeași: multe, foarte multe dintre ele au kilometrajul măsluit. Nu am înțeles însă de ce reprezentanții service-urilor autorizate din România nu oferă informațiile despre kilometraj. Cu siguranță companiile le permit acest lucru, dacă service-uri din Olanda și Belgia au răspuns imediat solicitărilor noastre, venite că din partea unui client, nu a massmedia.
Un posibil răspuns este că service-urile din țara au nevoie de astfel de rable, pe care, în unele cazuri, ajung tot ele să le repare.
De ce nu se iau măsuri?
A doua întrebare este: de ce autorităţile statului nu iau masuri? În decembrie anul trecut, un grup parlamentar PNL a propus ca înselaciunea savârsita în legatura cu date sau caracteristici ale vehiculelor sa fie pedepsita cu închisoare de la 2 la 5 ani. Prin date sau caracteristici ale vehiculelor se înţeleg: elementele de identificare, provenienţa, modificarile si intervenţiile, inclusiv asupra odometrului, istoricul reviziilor, reparaţiilor si accidentelor rutiere în care a fost implicat vehiculul.
Fapta constituie infracţiune independent de diligenţa depusa de persoana care devine titular de drepturi asupra vehiculului“, se arata în proiectul legislativ. Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive, ca urmaresc descurajarea tranzacţiilor cu vehicule ale caror date sau caracteristici sunt trucate sau nereale si, în consecinţa, cresterea siguranţei pe drumurile publice. „În aceste cazuri particulare interesul principal al statului este de a asigura siguranţa circulaţiei, în timp ce interesul secundar este cel de a-l proteja pe cel înselat“, spuneau iniţiatorii.
“Proiectul a fost respins de Senat. Cei de la RAR au dat însă aviz pozitiv, îl susțin. În prezent, se află în comisiile Camerei Deputaților, care este Cameră decizională. Cred că până la sfârșitul acestui an sunt toate șansele să treaca“, a precizat deputatul Mihai Tararache, unul dintre inițiatori.
