Un tratat de extrădare cu Damascul i-ar putea pune în pericol pe disidenţii sirieni aflaţi în România, susţin parlamentarii.
Senatorii PDL din Comisia de politică externă sunt de partea lui Titus Corlăţean, şeful acestei comisii, pe care Traian Băsescu l-a acuzat că blochează acordul de extrădare cu Siria şi implicit aducerea lui Omar Hayssam în ţară, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru terorism, în dosarul răpirii celor trei ziarişti români.
În general însă, tratatele de extrădare nu se referă la cetăţenii statelor respective, adică Siria nu şi-ar putea extrăda propriii cetăţeni şi cu atât mai puţin România, care a ratificat Convenţia de la Paris din 1957, prin care este împiedicată să expulzeze persoane cu cetăţenie română. De aceea, reciprocitatea este complicată cu Siria. Extrădarea se referă, potrivit Convenţiei de la Paris, la cetăţenii altor state sau la apatrizi şi niciodată la propriii cetăţeni, iar în cazul lui Omar Hayssam situaţia este şi mai dubitativă ţinând cont că el are şi cetăţenie română şi siriană. În plus acelaşi document internaţional se menţionează că pot fi invocate problemele de sănătate.
La Comisia de politică externă din Senat se află patru acorduri româno-siriene, semnate acum un an când a venit în România preşedintele acestei ţări, Bashar Al-Assad şi două dintre ele se referă la raporturile juridice dintre Bucureşti şi Damasc: tratatul privind extrădarea şi cel referitor la transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de liberate. Ambele ar putea fi de folos în cazul Hayassam, dar senatorul PDL Marian-Iulian Rasaliu ne-a explicat că nici un acord româno-sirian nu va trece de Comisia de politică externă până când guvernul nu îşi va asuma acest lucru, fiindcă în acest moment orice legătură cu puterea de la Damasc nu ar face decât să o legitimeze. Indiferent de culoarea lor politică, senatorii din această comisie susţin că România nu trebuie să facă nici un gest faţă de regimul sirian, în condiţiile în care, din martie până acum au murit mai mult de 3.500 de persoane, în urma represaliilor lansate de Damasc. Cel puţin 70 au fost înregistraţi în această săptămână, iar în total în închisorile politice din Siria sunt deţinuţi în jur de 15.000 de oameni acuzaţi de delicte de opinie şi alte încălcări ale regulilor dictaturii.
Ratificarea de urgenţă
Senatorul PNL, Raymond Luca ne-a spus, totuşi, că lucrurile ar fi putut avea o altă evoluţie dacă „Guvernul şi Ministerul de Extene ar fi precizat care este scopul acordului de extrădare”. Altfel spus dacă un reprezentant al guvernului ar fi explicat Comisiei de politică externă, cea care avizează tratatele internaţionale înainte de a le trimite plenului spre ratificare, că Omar Hayssam, acuzat pentru subminarea siguranţei naţionale şi pentru terorism este unul dintre obiectivele demersului „membrii comisiei poate că şi-ar fi dat acordul”.
Omar Hayssam, fost membru al PSD şi obişnuit al dele-gaţiilor de afaceri care îl însoţeau pe fostul preşedinte Ion Iliescu, avea destule legături în partid şi printre persoanele influente ale statului. După ce a demarat ancheta juridică împotriva sa, Hayssam a pus la cale în 2005 răpirea celor trei ziarişti, care au călătorit atunci în Irak, într-o călătorie pusă la cale chiar de el. „Omar Hayssam trebuie adus în România” subliniază şi senatorul PDL Rosalin, dar Comisia de politică externă va da undă verde tratatului de extrădare „doar după ce primeşte acordul scris al guvernului”.
Raymond Luca argumentează pe de altă parte că executivul şi reprezentanţii diplomaţiei ar fi trebuit să ceară „ratificarea de urgenţă” a documentului prin care ar fi putut fi adus Omar Hayssam în ţară. Şeful comisiei, Titus Corlăţean, propus recent de PSD pentru preşedinţia Senatului ne-a declarat că „oricare ar fi fost acordurile de ratificat, chiar şi unul fitosanitar, puterea şi opoziţia au ajuns la aceeaşi concluzie, că România nu trebuie să aibă altă poziţie decât Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte Siria”. Senatorul PSD invocă sancţiunile impuse împotriva Siriei, ca urmare a înăbuşirii revoltelor din această ţară şi sugerează că ar fi putut fi folosite acordurile juridice mai vechi care există între Bucureşti şi Damasc, de pe vremea regimului Ceauşescu. Este vorba despre decretul din 1979, dar şi în acest caz extrădarea din Siria a unui cetăţean sirian nu era posibilă.
Prevederi la secret
Noul tratat de extrădare, ca şi cel privind transferul persoanelor condamnate sunt secrete, până la ratificarea lor de către parlament, dar potrivit unor persoane care au văzut documentele, acestea se referă la „obligaţia de extrădare”, „infracţiuni care dau loc la extrădare”, „motivele obligatorii de refuz”, „arestarea provizorie”, „predarea temporară şi predarea amânată”.
Omar Hayssam, care potrivit unor informaţii s-ar afla într-un penitenciar din Siria ar putea fi extrădat pe baza acestor documente, declară Traian Băsescu. Membrii Comisiei de politică externă din Senat spun, la rândul lor, că în baza aceloraşi acorduri dizidenţii sirieni din România ar urma la rândul lor să fie extră-daţi, deşi nu singurul lor delict ar fi cel de opinie.
Titus Corlăţean de la PSD, dar şi Marian-Iulian Rasalin de la PDL susţin că tratatele româno-siriene ar putea fi trimise cu aviz de ratificare spre Parlament dacă guvernul şi Ministerul de Externe trimit un răspuns scris prin care „îşi asumă responsabilitatea şi riscul” de a încălca poziţia exprimată de Uniunea Europeană, care condamnă în termeni fermi crimele şi violenţele regimului de la Damasc. Comisia a trimis în acest sens două scrisori Ministerului de Externe şi Guvernului, încă de acum două luni, dar nu a primit nici un răspuns.
Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei, Doris Mircea ne-a mărturisit că reprezentanţii ministerului au militat pentru ratificarea celor două instrumente juridice în faţa sentorilor din Comisia de politică externă, socotind că răspunsurile instituţiei au fost date acolo. „Reprezen-tanţii Ministerului de Externe ne-au spus că cele două acorduri privind extrădarea şi transferarea executării pedepselor privative de libertate nu se referă la un anumit personaj” şi deci „nici la Omar Hayssam” îşi aminteşte Raymond Luca.
Extrădarea lui Omar Hayssam este doar o chestiune de timp, crede pe de altă parte directorul SRI, George Maior care este convins că româno-sirianul „îşi va ispăşi pedeapsa pe teritoriul României”, cu atât mai mult cu cât „este un obiectiv al serviciilor secrete ale statului român”.
