14.8 C
București
duminică, 19 mai 2024
AcasăSpecialComorile create de dinastia Umling, expuse la Muzeul Etnografic din Cluj

Comorile create de dinastia Umling, expuse la Muzeul Etnografic din Cluj

Muzeul Etno­gra­fic al Transilvaniei va găzdui, din data de 19 august, o expoziție inedită. Este vorba de 20 de casete pictate, create de meșterii din dinastia artizanilor Umling. Aceste casete împodobeau odinioară tavanul Bisericii Reformate din satul clujean Vechea. În total, au fost salvate 47 de casete, atunci când vechiul lăcaș de cult a fost demolat. Aceste casete au ajuns în proprietatea Muzeului Ardelean, iar în perioada interbelică, atunci când Regele României, Carol al II-lea, a decis înființarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, au trecut în patrimoniul acestei instituții muzeale.

Expoziția oferă publicului clujean posibilitatea de a redescoperi creațiile artizanilor care au marcat profund sensibilitatea artistică a reformaților calvini din Transilvania. Cei mai faimoși artizani, deopotrivă tâmplari și pictori, au fost Laurentius Umling cel Bătrân și Laurentius Umling cel Tânăr. Misiunea celor doi artizani a fost una deosebit de dificilă. Teologia reformată calvină respinge icoanele, astfel că ei au trebuit să găsească cele mai bune soluții pentru a decora austerele biserici transilvănene, într-o manieră care să nu jignească sensibilitatea religioasă a pastorilor și a enoriașilor lor. Tavanele casetate și piesele de mobilier create de artizanii din familia Umling includ motive florale, pelicani, păsări care erau odinioară simbolul lui Isus Cristos, stârci sau vulturi bicefali, ultimul simbol cu origini bizantine, preluat printr-un proces de aculturație din spiritualitatea Bisericii Greco-Orientale, azi Biserica Ortodoxă, în perioada în care ortodocșii ardeleni erau supuși superintendentului calvin al Transilvaniei, adică, în fapt, erau uniți cu această biserică protestantă.

Episcopatul reformat românesc din Transilvania a fost creat în anul 1566, iar primul superintendent sau episcop care i-a reunit sub autoritatea sa pe românii calvini și ortodocși a fost Gheorghe din Sângeorz, numit în această funcție prin hotărârea Dietei Transilvaniei, întrunită la Sibiu pe data de 30 noiembrie. Documentele au păstrat numele a trei episcopi calvini ai românilor ortodocși: Gheorghe din Sângeorz, care a condus biserica ortodoxo-calvină în perioada 1566-1568, Pavel Tordași, care a fost episcop în perioada 1569-1577, și Mihail Tordași, care, se pare, a rezistat în scaunul episcopal până în perioada domniei lui Mihai Viteazul. Bineînțeles că a existat o puternică mișcare de rezistență față de încercările episcopilor calvini ai ortodocșilor de a elimina spiritualitatea bizantină, însă deceniile de conviețuire în aceeași episcopie a calvinilor și ortodocșilor au permis și schimburi culturale intense, inclusiv ”îmblânzirea” opoziției față de orice formă de iconografie în rândul comunităților calvine.

Acesta este contextul cultural care a favorizat succesul artizanilor din familia Umling, care au încorporat în creațiile lor și alte simboluri ce se regăsesc în iconografia de tip bizantin, inclusiv simbolurile celor patru evangheliști: leul, taurul, vulturul și îngerul. În total, 36 de biserici din județele Cluj, Sălaj și Bistrița-Năsăud păstrează creațiile acestor artizani, concretizate în faimoasele tavane casetate sau în piese de mobilier din lemn. De asemenea, mai există trei tavane casetate care au aparținut odinioară unor biserici reformate și care se află acum în grija unor muzee.

Cine au fost artizanii sași ai Bisericii Reformate?

Familia Umling provine din mediul lutheran. Artizanii sași își au originile în Saschiz. Laurentius Umling cel Bătrân s-a născut în această comunitate săsească (azi în județul Mureș) în anul 1707, apoi s-a mutat la Cluj. El și urmașii săi s-au integrat foarte bine în comunitatea reformată din Transilvania. Printre cele mai frumoase tavane casetate pictate de ei se numără cel din biserica reformată a satului Alunișu, comuna Sâncraiu, cel din biserica din satul Viștea, cel din biserica satului Izvoru Crișului, precum și cel din biserica reformată din Huedin. Aceasta din urmă are o importanță aparte.

Lăcașul de cult din centrul Huedinului a fost ridicat pe vremea Cruciadelor, în secolul al XIII-lea. Inițial, el a fost inima comunității romano-catolice din Huedin, apoi, după anul 1541, comunitatea catolică din Huedin a adoptat reforma lutherană, apoi maghiarii din oraș au devenit calvini. În anul 1561, apartenența la cultul calvin reieșea dintr-un document semnat de pastorul Demeter Hunyadi. În anul 1566, acest pastor, împreună cu întreaga sa comunitate, a trecut la cultul unitarian. În decursul anilor, Demeter Hunyadi a avansat în ierarhia acestui cult și a devenit chiar superintendent al Bisericii Unitariene. Însă, după moartea sa, comunitatea din Huedin a revenit la confesiunea reformată calvină.

În anul 1765, biserica a fost grav afectată de un cutremur, iar în cursul lucrărilor de refacere liderii comunității au luat decizia de a apela la artizanii din familia Umling pentru a înfrumuseța lăcașul de cult. Tavanul casetat a fost realizat în anul 1772. Acesta reprezintă un calendar astrologic și este una dintre cele mai frumoase opere de artă din Transilvania acelei perioade.

 

 

Tavanul Bisericii Reformate din Huedin este una dintre cele mai frumoase opere de artă realizate de artizanii din dinastia Umling

Cele mai citite

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, crede că oxigenul este un gaz inflamabil. Nicușor Dan, primarul Capitalei, îl crede

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, politician foarte cunoscut în cadrul USR, susține că oxigenul este un gaz inflamabil. Inclusiv în prospectele unor produse tip...

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, crede că oxigenul este un gaz inflamabil. Nicușor Dan, primarul Capitalei, îl crede

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, politician foarte cunoscut în cadrul USR, susține că oxigenul este un gaz inflamabil. Inclusiv în prospectele unor produse tip...
Ultima oră
Pe aceeași temă