Reprezentanţii celor mai puternice nouă bănci active pe controversata piaţă a derivatelor se întâlnesc,
în fiecare a treia zi de miercuri a fiecărei luni, şi decid singuri regulile unui joc de mii de miliarde de dolari.
În a treia miercuri a fiecărei luni, nouă persoane membre ale unei societăţi de elită din Wall Street iau loc în jurul unei mese, undeva în Midtown Manhattan, cartierul newyorkez al afacerilor, unde, sorbind din cafele, decid viitorul pieţelor financiare şi protejarea intereselor marilor bănci care activează pe piaţa derivatelor, una dintre cele mai profitabile şi mai controversate. Goldman Sachs, Morgan Stanley, JP Morgan Chase, UBS, Deutsche Bank, Barklays, Credit Suisse, Citigroup şi Bank of America se reunesc în cadrul unui „club” foarte privat şi exclusivist instaurat după ce legea Dodd-Franck a vizat reglementarea unei finanţe instabile. Toţi sunt membri ai ICE, comitetul de risc, o nouă cameră de compensaţie a produselor derivate care are menirea să domine această piaţă dar şi ai altor comitete cum ar fi International Swaps şi Derivatives Association, un lobby internaţional care taie şi spânzură pe această piaţă specială.
Deloc întâmplător, aceste comitete de risc ale camerelor de compensaţii au fost investite cu puteri importante de legea Dodd-Franck pentru reglementare financiară. Băncile grupului, afiliate la ICE au dus o adevărată bătălie pentru a bloca intrarea altor bănci pe piaţă şi încearcă să oprească eforturile depuse ca orice informaţie privind preţurile şi comisioanele să devină disponibile pentru toţi. Întreprinderea de combustibil pentru încălzire, Robinson Oil, care foloseşte derivate pentru a crea tarife fixe pentru clienţii săi nu poate preveni variaţiile preţurilor petroliere pentru că nu ştie dacă preţurile sale pot fi mai mici din cauză că băncile nu dezvăluie cheltuielile asociate derivatelor.
Regula junglei
Cei nouă membri ai „clubului” discută despre piaţa produselor derivate, despre modul de a păstra sub control şi de a împiedica alte bănci să intre în sistem. Louise Story, de la New York Times, a realizat o anchetă incredibilă despre culisele unui sistem bancar care, salvat de stat (mai ales în SUA), a deturnat instanţele de reglementare financiară, realizând un „cartel” ce domină în secret piaţa financiară cea mai suculentă. Aşa cum arată autoarea articolului, grupul a fost format pentru a asigura integritatea acestei pieţe de câteva mii de miliarde de dolari. În realitate, serveşte menţinerii poziţiei dominante a marilor bănci. Ele influenţează regulile care guvernează produsele derivate prin intermediul mai multor grupuri industriale, în special camere de compensare ca ICE Trust, care ţine reuniuni lunare la New York cu cei nouă bancheri.
Pe această piaţă, comisioanele bancare nu sunt cunoscute, nimic asemănător cu piaţa bursieră unde cota¬ţiile oficiale sunt la dispoziţia jucătorilor la bursă. Băncile cumpără şi vând la preţuri ştiute doar de ele, fixând marjele după voinţa lor. Se pare că în prezent nici un domeniu financiar nu este atât de profitabil ca cel al produselor derivate şi secretul care acoperă această piaţă este un factor cheie major pentru profiturile realizate de bănci. Iar mijloacelede care dispun şi pe care le mobilizează pentru a se proteja sunt pe măsură.
Porţi închise
Puternicul fond de investiţii Citadel Group a dorit să intre pe această piaţă, dar „clubul” i-a interzis. Citadel Group a încercat să se lanseze prin joint venture cu Chicago Mercantile Exchange, dar a trebuit să renunţe după intense lupte de culise. Commodity Futures Tradig Commision (autoritate de reglementare) a încercat să strângă şurubul în ce priveşte plasamentele, dar acelaşi „club”şi-a folosit toată influenţa pe lângă republicani şi unii democraţi pentru a bloca Senatul spre beneficiul său. Măsurile nu sunt fără consecinţe pentru consumatori: prin extinderea portofoliilor derivatelor, marile bănci se joacă cu banii primăriilor, cu preţul produselor alimentare de bază (grâu, carne, etc).
Reforma financiară votată în iulie în Congresul american stabileşte că majoritatea produselor derivate urmează a fi negociate prin intermediul camerelor de compensare.
Dar, „parlamentarii republicani, din care mulţi au primit importante contribuţii financiare în campania electorală din partea băncilor, declară că intenţionează să blocheze majoritatea măsurilor reformei”.
Demascarea practicilor ilicite
Departamentul de Justiţie a declanşat o anchetă pentru verificarea existenţei eventuale a practicilor care cad sub impactul legii anti-trust, de notorietate pe Wall Street.
Mari afaceri privind delictul de iniţiere şi abuz de poziţie dominantă se înmulţesc în Statele Unite, autorităţile folosind mijloace din ce în ce mai sofisticate pentru a demasca aceste practici, chiar dacă legea este vagă în a defini limita dintre ilegal şi imoral. Delictul de iniţiere constă în divulgarea sau utilizarea informaţiilor confidenţiale privind societăţile cotate la Bursă şi anchetatorii exam¬i¬nează în special bancherii de la Goldman Sachs, unul din marile nume de pe Wall Street, care au dezvăluit informaţii legate de fuziuni în sectorul sănătăţii şi investiţiilor.
În timp ce la New York are loc mediatizatul mega proces al fondatorului fondului speculativ Galleon, Raj Rajaratnam, acuzat că a întreţinut o reţea de informatori remuneraţi, printre care un administrator al băncii Goldman Sachs, cel mai respectat dintre investitorii americani, Warren Buffett se află în centrul unei afaceri controversate de achiziţii de acţiuni. Investitorii fac orice este posibil să aibă un avans şi să obţină informaţii care nu sunt accesibile tuturor.
„Regele regilor”, în proces
La New York se desfăşoară procesul fondului de investiţii Galleon şi al fondatorului său, miliardarul Raj Rajaratnam, pentru unul din cele mai mari delicte de iniţiere de după 1980, procurorul federal al statului precizând că este „cea mai mare afacere penală implicând un hedge fund (fond de investiţii cu risc). Acuzat că a pilotat tranzacţii ilegale care i-au adus cel puţin 45 milioane de dolari, miliardarul de origine srilankeză compare în faţa justiţiei după 17 luni de la arestare. El a plătit o cauţiune de 100 milioane de dolari pentru a fi eliberat. Rajaratnam, care s-a descris într-o zi ca „regele regilor”, riscă 25 de ani de închisoare şi peste 100 milioane dolari amendă în total pentru cele 14 capete de acuzare legate de tranzacţiile realizate în perioada 2003-2009. Tehnic, judecătorul ar putea cere până la 205 ani de detenţie dacă adaugă condamnările în loc să le cumuleze. 19 din cei 26 de inculpaţi au pledat vinovat.
Ultima înregistrare difuzată în faţa juraţilor este elocventă. Este o conversaţie din 25 martie 2008 între acuzat şi fratele său Rengan, panicat. „Suntem ter¬minaţi, a apărut în Wall Street Journal”. Era vorba despre o investiţie pe care gigantul american Intel urma să o facă în telefonia mobilă şi, potrivit acuzării, Rengan era îngrijorat că evocând această operaţiune încă neoficială Wall Street Journal compromitea avantajul Galleon. Două înregistrări din 19 şi 20 martie au dezvăluit că un fost conducător al Intel, Rajiv Goel, i-a oferit lui Raj Rajaratnam detalii privind această operaţiune. Pentru avocaţi este un exemplu flagrant de delict de iniţiere care i-a permis să speculeze la Bursă înaintea tuturor şi de altfel,ex-responsabilul de la Intel, inculpat pentru fraudă, a depus mărturie contra lui Rajaratnam.
Fraudă-record
Legat de delictul de iniţiere, în SUA a fost dezvăluită o altă fraudă-record. Potrivit procurorului statului New Jersey, brokerul la bursă Kenneth Robinson a pledat vinovat de asociere cu grupuri de răufăcători şi de fraudă bursieră, recunoscând că a profitat de informaţii financiare confidenţiale din 1994 până în 2011, data la care au fost descoperite faptele. În ultimii cinci ani, Robinson şi complicii au încasat fraudulos minimum 32 milioane de dolari. În legătură cu Matthew Kluger, avocat în mai multe mari cabinete specializate în fuziuni şi achiziţii, Robinson obţinea documente secrete despre afaceri tratate de aceste cabinete. Aşa cum a mărturisit, el transmitea datele confidenţiale privind achiziţii de viitor unui alt complice, brokerul profesionist Garrett Bauer, care cumpăra acţiunile în cauză şi le revindea după anunţarea operaţiunii, când le creştea valoarea. Cei trei comunicau doar prin telefon mobil cu cartelă, pe care o reînnoiau pentru fiecare afacere nouă. Robinson retribuia cei doi complici cu bani lichizi, zeci şi sute de mii de dolari, proveniţi din retrageri multiple de la ghişee automate. El riscă cinci ani de închisoare şi o amendă de 250.000 dolari în cazul acuzaţiei de complot şi maximum de 20 de ani de închisoare şi 5 milioane dolari amendă pentru fiecare dintre cele două acuzaţii de fraudă bursieră.
În a treia miercuri a fiecărei luni, nouă persoane membre ale unei societăţi de elită din Wall Street iau loc în jurul unei mese, undeva în Midtown Manhattan, unde decid viitorul pieţelor financiare şi protejarea intereselor marilor bănci…
