Deputalul PNL Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei în Cabinetul Tăriceanu, a afirmat, marţi, că dacă era ceva în neregulă cu HG 377/2007 privind reglementarea juridică a terenului Poştei Române şi era o anchetă imparţială, trebuiau cel puţin audiaţi toţi membrii Executivului.
“Actul de adoptare (Hotărârea de Guvern-n.r.) nu e semnătura de la sfârşit. Actul de adoptare e decizia din Guvern la care participă întreg Guvernul, iar dacă era ceva în neregulă cu această hotărâre a Guvernului şi era o anchetă imparţială, trebuiau cel puţin audiaţi toţi membrii Guvenului”, a explicat, într-o conferinţă de presă, fostul ministru Chiuariu.
Totodată, liberalul a susţinut că la dosarul respectivei Hotărâri de Guvern erau cel puţin trei acte “care spun indubitabil că acest teren era proprietare privată şi nimeni nu poate face abstracţie de aceste acte”, restul fiind speculaţii şi, probabil, “undeva în succesiunea privind HG au mai fost şi unele greşeli”.
Chiuariu a precizat că certificatul de proprietate nu este anulat.
“Aici e o altă contradicţie, fundamentală a acestui rechizitoriu. Pe de o parte, ei (procurorii-n.r.) spun că toate actele sunt lovite de nulitate absolută, fără să spună de ce. Pe de altă parte, spun că noi, prin Hotărâre de Guvern cu efect retroactiv, am trecut acest teren din proprietatea publică în propietatea privată. Păi, ori e vorba că toate actele sunt lovite de nulitate absolută şi nu mai pot fi acoperite, prin niciun act ulterior, ori nu sunt lovite de nulitate, sunt în vigoare şi nu mai puteam face ceva cu efect retraoctiv pentu că erau toate acestea acte din urmă”, a explicat Chiuariu.
Liberalul a subliniat faptul că toate actele pe care s-a întemeiat avizarea de către el a respectivei HG sunt în continuare valabile, acte administrative şi acte autentice care se bucură de prezumţia de legalitate: certificatul de atestare a dreptului de proprietate a imobilului, proprietar fiind Poşta Română; adresa din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor, prin care se confirma că imobilul respectiv nu este în proprietatea publică a statului; HG 317/1998, în care se precizează, la art. 3, că Poşta Română nu deţine imobile proprietate publică a statului şi că toate bunurile şi că toate bunurile aflate în patrimoniul Regiei Autonome Poşta Română trec în proprietatea Companiei Naţionale Poşta Română.
În ceea ce priveşte HG privind Poşta, la Ministerul Justiţiei a fost unul din puţinele locuri unde s-a respectat legea, “totul fiind făcut după proceduri”, spune Chiuariu.
În dosarul “Poşta”, fostul ministru al Comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, Zsolt Nagy, şi fostul ministru al Justiţiei, Tudor Alexandru Chiuariu, sunt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial.
Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada anilor 2005 – 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei ar fi contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a Statului Român în proprietatea privată a SC Imopost Developments SA, demers în care au fost implicaţi şi doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a “clarifica” situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel societatea.
Procurorul de caz recunoaşte, în rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată cei doi foşti miniştri, că din probe nu rezultă că aceştia au cunoscut faptul că imobilul a fost subevaluat cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al SC Imopost Developments SA, în mod indirect, ca efect al avizării HG 377/2007, asigurându-se şi beneficiile rezultate în urma subevaluării imobilului din Calea Victoriei.
Întrebat dacă va solicita amânarea procesului, care miercuri are stabilit primul termen de judecată, Tudor Chiuariu a afirmat că nu îl va amâna “în niciun caz”, dimpotrivă va cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea cu celeritate a acestei cauze.
“E o acuzaţie nefondată, care îmi aduce multiple prejudicii morale, politice, profesionale şi sunt convins că, la un moment dat – eu sper cât mai repede – aceste prejudicii vor fi acoperite de cei vinovaţi”, a afirmat Chiuariu.
Potrivit liberalului, cu siguranţă, la un moment dat, cel puţin în privinţa termenului rezonabil (de soluţionare a dosarului-n.r.) – care e demult depăşit – va exista o plângere a sa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
Fostul ministru a arătat că ar mai putea fi invocată din partea sa şi “exercitatea de către unii magistraţi a funcţiei cu rea-credinţă”, referindu-se la procurorul şef Doru Ţuluş.
Întrebat despre plângerile pe care fostul ministru al Justiţiei le-a depus, în 2007, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la Doru Ţuluş şi la şeful Serviciului Tehnic al DNA, Tudor Chiuariu a spus că nu cunoaşte stadiul în care se află.
“În Romania avem două categorii de oameni când e vorba de răspunderea în faţa justiţiei. Îi avem pe apropiaţii puterii de astăzi, a domnului Băsescu, aserviţii şi subordonaţii acestuia, care, orice s-ar întâmpla, nu răspund niciodata, şi îi avem pe adversarii domnului Băsescu, care sunt hărţuiţi cu dosare mai mult sau mai puţin întemeiate”, a susţinut Chiuariu.
În dosarul în care a fost trimis în faţa instanţei supreme, Tudor Chiuariu este acuzat alături de fostul directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), Mihai Toader Dan, care era şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR, Emanoil Lepădatu, directorul economic executiv al CNPR.
Întrebat dacă îl cunoaşte pe Mihai Toader, deputatul liberal a spus că nu l-a întâlnit niciodată.
Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada anilor 2005 – 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei ar fi contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a Statului Român în proprietatea privată a SC Imopost Developments SA, demers în care au fost implicaţi şi doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a “clarifica” situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel societatea.
Procurorul de caz recunoaşte, în rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată cei doi foşti miniştri, că din probe nu rezultă că aceştia au cunoscut faptul că imobilul a fost subevaluat cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al SC Imopost Developments SA, în mod indirect, ca efect al avizării HG 377/2007, asigurându-se şi beneficiile rezultate în urma subevaluării imobilului din Calea Victoriei.
