» Initial refuzat de 40 de edituri, "The Help"/"Ajutorul" a devenit anul trecut bestseller pe lista NY Times (35 de saptamani) si a site-ului amazon (aproape un an), fiind desemnat si "Cartea anului" in topul USA Today si urmand a fi ecranizat de Chris Columbus.
» Cartea, care va fi tradusa curand in romaneste, vorbeste despre relatiile dintre stapanii albi si servitorii de culoare intr-un orasel din America sudista a deceniului sase. In acei ani, SUA mai semanau cu Africa de Sud, resturile legislative ale segregarii rasiale nefiind inca lichidate.
» Romanul de debut al scriitoarei reflecta acei ani din perspectiva unei fete albe din clasa de mijloc, a unei doici care a crescut 17 copii de albi si a unei bucatarese care-si pierde sistematic joburile pentru ca e rea de gura.
"The help" este un bestseller atipic: o spune faptul ca, inainte de a fi acceptat, a fost refuzat de 40 de edituri. Nici unul dintre acesti editori nu a mirosit viitorul succes comercial al unei carti care, cateva luni mai tarziu, avea sa se vanda intr-un milion de exemplare in timp-record, sa se plaseze pentru 30 de saptamani in topul The New York Times si aproape un an in topul amazon.com al celor mai cerute volume, sa fie desemnata "Cartea anului 2009" de catre USA Today si cumparata de casele de productie pentru a fi ecranizata de Chris Columbus.
Servitorii puteau fi batuti la inceputul anilor ‘60
Povestea din roman, de fapt povestile, se intampla in "Sudul profund al Americii" (Jackson, Mississippi), cu doi ani inainte ca legea drepturilor civile sa fie abrogata, in 1964, iar ultimele lesturi legislative ale principiului "egali in drepturi, dar separati" sa fie abolite – si, o data cu el, inegalitatile institutionale. "In centrul naratiunii, trei personaje, trei femei puternice, incearca sa schimbe lumea: Minny si Aibileen sunt menajere de culoare in casele a doua familii, iar Miss Skeeter e o tanara alba care incalca regulile si, cu ajutorul povestilor de viata ale celor doua femei, incepe sa scrie o carte despre relatiile dintre stapani si servitori. Pentru cititor va fi un soc sa descopere ca nu ne despart decat patruzeci si cinci de ani de vremea cand un gradinar putea fi batut crunt fiindca a folosit chiveta care nu trebuia sau cand o menajera putea fi acuzata de furt fara nici o dovada si aruncata in inchisoare. Cu toate acestea, nu e un roman violent, lacrima e de multe ori potentata de un zambet", rezuma romanul pentru Romania libera Iustina Croitoru, redactorul-sef al Editurii Univers.
In Sud, ecourile razboiului din Vietnam razbateau greu
Personajele, cu individualitati pregnante, sunt surprinse prin istoriile lor private de viata, departe de tumultul politic al epocii, care tocmai se pregatea sa lichideze o era. Aibileen, una dintre servitoare, a crescut 17 copii de albi, dar fiul ei a murit intr-un accident tragic. Ea este o femeie tacuta, acceptandu-si cu resemnare viata. Minny e cea mai buna bucatareasa din oras, dar isi pierde sistematic joburile intrucat e rea de gura si nu se sfieste sa le raspunda stapanilor si sa ironizeze ipocrizia sociala; acasa are un sot betiv si violent. Romanul documenteaza inegalitatile rasiale si problemele celor de culoare din perspectiva povestilor personale: "Probabil ca celor mai multi cititori anii ‘60, miscarile de strada, legea drepturilor civile, abolirea segregarii rasiale le sunt binecunoscute fie din cartile de istorie, fie din ziare, fie de la televizor. Dar Kathryn Stockett nu vrea sa fie cronicarul acestor evenimente majore. «The Help» e plasat intr-un oras din Sud, unde ecourile razboiului din Vietnam abia razbat, iar lumea romanului e lumea mica a unei comunitati bine sudate, care traieste dupa ritmuri si legi proprii. si, fiindca istoria nu retine viata oamenilor marunti, pentru cititori va fi foarte interesant sa descopere un univers cu totul nou, culisele, sa afle, de pilda, ca o servitoare afroamericana ii crestea pe copiii celor care o angajasera, dar nu avea voie sa foloseasca baia stapanilor ca sa nu le transmita fel de fel de boli inchipuite".
Iustina Croitoru: "«The Help» nu intra in rand cu bestsellerurile ultimilor ani"
Desi fictional, romanul creeaza o puternica senzatie de viata, de documentar, iar discutiile pe care le-a starnit in SUA sunt, inevitabil, despre cat de "adevarata" e cartea, cat de acurat surprinde relatiile umane si limbajul din Sudul acelor ani. Intr-o perioada cand reteta unui bestseller pare sa treaca prin formula thriller-ului (Dan Brown) sau a fantasticului (Stephenie Meyer), Kathryn Stockett a venit contra curentului cu o carte aparent desueta, scrisa in descendenta romanului "Sa ucizi o pasare cantatoare", cu care, de altfel, a fost comparata. Un gen pe care, se pare, editorii nu mai mizeaza. "Cred ca e vorba de un calcul care, iata, s-a dovedit gresit. Mi-e teama ca in ultima vreme editorii au ajuns sa selecteze manuscrisele in functie de criterii dictate de marketing. O carte foarte buna poate fi respinsa pe motiv ca n-ar rezona cu publicul de un oarecare gen si ca n-ar face vanzari masive. E foarte posibil ca nimeni sa nu fi intuit succesul comercial urias al romanului pentru ca «The Help» nu intra in rand cu bestsellerurile ultimilor ani, cu «Twilight» (seria «Amurg», a lui Stephenie Meyer), de pilda, sau cu «Codul lui Da Vinci»; subiectul cartii e mai complicat, mai delicat, genul de subiect care poate naste controverse chiar si acum in America zilelor noastre. Pe de alta parte, orice carte are «momentul» ei, iar acesta a fost momentul romanului «The Help». Poate ca, publicat mai devreme, nu ar fi avut acelasi succes rasunator", incearca o explicatie a succesului cartii Iustina Croitoru. E posibil ca alegerea lui Obama ca presedinte al Statelor Unite sa fi resensibilizat publicul american la problemele celor de culoare, iar cartea s-a putut aseza in acest siaj.
Scriitoarea lucreaza la roman din 2001
Impresia puternica de autenticitate pe care o lasa romanul se datoreaza si amanuntelor autobiografice strecurate in text. Astfel, Kathryn Stockett s-a nascut in Jackson, Mississippi, adica exact in locul in care si-a plasat povestea din romanul care i-a adus notorietatea. Dupa divortul parintilor ei, cand avea doar sase ani, Kathryn a fost incredintata tatalui ei, care a crescut-o cu ajutorul lui Demetrie, menajera negresa care a ramas ani buni in casa lor si de care a fost foarte legata; e posibil ca Demetrie sa fi fost sursa de inspiratie pentru Constantine, doica lui Miss Skeeter, care a crescut-o pe aceasta si care apoi a disparut in conditii misterioase. Dupa ce a absolvit Universitatea din Alabama cu o diploma in literatura engleza si creative writing, Kathryn Stockett s-a mutat la New York si a lucrat o vreme in presa. La "The Help" incepe sa lucreze din 2001.
