În Irak, ideea unui Stat Islamic peste frontierele coloniale găseşte un ecou crescând în rândul populaţiilor sunnite, discriminate de puterea şiită. Arabia Saudită a desfăşurat 30.000 de militari de-a lungul frontierei cu Irakul, unde insurgenţii Statului Islamic şi alte grupuri sunnite au preluat controlul mai multor oraşe, regele Abdallah ordonând măsuri pentru protejarea regatului de „ameninţarea teroriştilor“. Al Qaeda, sfidată de Statul Islamic, pregăteşte atentate; pe aeroporturi s-a instituit alerta.
Secretarul pentru securitate internă al SUA, Jeh Johnson, a anunţat că în următoarele zile va fi întărită securitatea pe unele aeroporturi din Europa şi Orientul Mijlociu, de unde pleacă zboruri directe spre SUA, fără a dezvălui lista acelor aeroporturi. Oficialul american a precizat că „vom împărtăşi informaţiile recente şi pertinente cu aliaţii noştri străini şi consultanţii companiilor aeriene”. Măsurile intervin ca reacţie la informaţiile primite în cadrul reevaluării regulate a ameninţărilor în lume. Instabilitatea din Orientul Mijlociu, în Irak sau în Libia şi ameninţările teroriste – a fost trimis în faţa justiţiei americane suspectul numărul 1 în atacul contra consulatului SUA din Benghazi – au încurajat Washingtonul să ridice nivelul de alertă şi să pună în funcţiune măsuri de securitate mai constrângătoare. În plus, interesele americane fac faţă unor noi ameninţări jihadiste în mijlocul haosului din Irak, unde insurgenţii Statului islamic – SI, fostul ISIS, au proclamat un „califat” peste teritoriile ocupate.
Marea Britanie a anunţat de asemenea întărirea securităţii pe aeroporturi după ce agenţii americani au avertizat contra „ameninţării credibile” a unui atentat terorist Al Qaeda. Măsuri speciale vor ţine cont de o „nouă generaţie” de bombe nemetalice în curs de dezvoltare de către afiliaţii Al Qaeda în Siria şi Yemen.
Mirajul califatului
Ofensiva jihadistă a Statului Islamic a aruncat Irakul în teroare. ONU a anunţat peste 2.400 de morţi în luna iunie, din care 1.500 civili. Combatanţii Frontului al-Nosra, aripa siriană a Al Qaeda, au abandonat mai multe oraşe din estul Siriei, joi, lăsând cea mai mare parte a regiunii frontaliere Dair al Zour sub controlul forţelor Statului Islamic, arată Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDH). Retragerea s-a operat după decizia mai multor triburi locale de a se alia cu Statul Islamic, ai cărui militanţi au preluat controlul provinciilor cu majoritate sunnită în Irak. OSDH precizează că Statul Islamic controlează de acum în nordul şi estul Siriei un teritoriu de cinci ori mai mare decât Libanul.
După un secol de la dispariţia sa, „califatul” renaşte din cenuşă în Orientul Mijlociu. Organizaţia jihadistă Statul Islamic din Irak şi Siria – ISIS – a lansat o ofensivă fulgerătoare asupra Irakului şi a ajuns să controleze un teritoriu peste nordul Irakului şi sudul şi estul Siriei, adică zonele cucerite de ISIS în cursul războaielor civile sirian şi irakian. În fruntea entităţii rebotezate Statul Islamic, este „califul Ibrahim”, noul nume al şefului jihadist irakian, Abou Bakr al-Baghdadi.
Succesor autoproclamat al Profetului Mahomed, Baghdadi este de acum considerat de SI „şef al musulmanilor” din lumea întreagă. Experţii arată că în afara autorităţii teritoriale temporală, al-Baghdadi visează la o autoritate spirituală. El se adresează jihadiştilor din întreaga lume, pe care îi consideră avangarda comunităţii musulmane, cu scopul obţinerii sprijinului lor şi asigurării autorităţii SI. Primul său discurs audio de la anunţarea „califatului”, difuzat on-line, un discurs sărac în idei şi cuvinte, se reduce la o declaraţie de război adresată lumii. Baghdadi cere musulmanilor să i se alăture şi să pună mâna pe arme chiar în luna Ramadanului, ameninţă SUA şi promite cucerirea Romei şi apocalipsa în lume. Şi, pentru o autobiografie cu „stil”, de câteva zile susţine descendenţa sa din Qoraych, tribul Profetului.
Jihadiştii Statului Islamic asigură că şi-au atins obiectivul: reinstaurarea unui califat. Un anunţ primit cu scepticism, mai ales în lumea musulmană. Apărut în 2013 în Siria, Statul Islamic a cucerit în ultimii ani numeroase locuri forte ale jihadului. Provenit din Statul Islamic din Irak, creat în 2007 contra ofensivei americane, ISIS nu s-a supus şefului Al Qaeda, Ayman al Zawahiri, a fost considerat un grup indezirabil, dar a continuat ofensiva contra şiismului şi a profitat de conflictul sirian pentru accelerarea, din ianuarie 2014, a construcţiei statului său sunnit. După Siria, s-a implantat în Irak, beneficiind de susţinerea foştilor ofiţeri ai lui Saddam Hussein, a declarat Statul Islamic şi şeful jihadist Baghdadi a fost desemnat „calif”.
Doar istorie?
Din punct de vedere istoric, un califat este un regim moştenit din timpurile profetului Mahomed, dar este un model politic ce nu mai există din 1924 şi nu mai este recunoscut de ulemaşii conservatori deja de câteva secole. Concret, califul exercită controlul asupra teritoriului său şi este şeful spiritual al comunităţii musulmane. Statul Islamic al lui Baghdadi a primit susţinere din partea unor grupuri jihadiste – Aqpa, Al Qaeda din Peninsula Arabică, disidenţii Aqma, Al Qaeda din Maghrebul islamic, din Algeria, Ansar Beit Al-Makdisa, care acţionează în Sinai. Susţinerea este relativă şi aripa siriană a Al Qaeda s-a revoltat. În Arabia Saudită, bastion al sunnismului, cotidianul Al-Riyadh exprima un punct de vedere apropiat autorităţilor – califatul „se reduce la o persoană în fruntea unei organizaţii teroriste”. În Irak, influenta asociaţie a ulemaşilor a relevat că „SI nu a consultat nici un locuitor al Irakului, nici pe cei din Siria”. Şi pentru Jamaa Islamya din Liban, apropiată de ideologia confreriei Fraţii Musulmani, anunţul este doar „o erezie” şi actele SI „deformează Islamul şi dezgustă oamenii din regiune”. Chiar şi grupurile salafiste au rămas rezervate.
Însă, controlând zone bogate în resurse petroliere, percepând un impozit de la populaţii, SI poate să îşi asigure mijloace de subzistenţă şi poate dura.
