Instanţa supremă a decis, miercuri, că avocatul Marius Cătălin Stăncescu, arestat preventiv pentru presupuse fapte de corupţie săvârşite alături de consilierul superior din ANAF, Adrian Gavrilă, poate fi cercetat de anchetatori în libertate, relatează Mediafax.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dezbătut, marţi, recursul procurorilor anticorupţie împotriva unei decizii din 23 martie a Curţii de Apel Bucureşti, prin care această instanţă a admis o cerere de eliberare provizorie sub control judiciar făcută de avocaţii lui Stăncescu.
După deliberări instanţa supremă a decis că avocatul Stăncescu poate fi cercetat în stare de libertate şi a respins recursul procurorilor anticorupţie.
Decizia de miercuri este definitivă iar Stăncescu urmează să părăsească Direcţia de Cercetări Penale.
Curtea de Apel Bucureşti a decis în 23 martie eliberarea provizorie sub control judiciar a avocatului de la Baroul Bucureşti, care a fost arestat preventiv, la cererea procurorilor anticorupţie pentru presupuse fapte de corupţie comise alături de consilierul superior din ANAF, Adrian Gavrilă.
Curtea de Apel a motivat la acea vreme că “ansamblul actelor ce compun dosarul de urmărire penală demonstrează că nu există indicii care să justifice temerea că inculpatul ar săvârşi alte infracţiuni, dacă s-ar afla în libertate”.
“Acesta nu are antecedente penale, are o familie numeroasă a cărei existenţă a fost asigurată prin mijloace licite, fiind cunoscut în societate ca o persoană cu un comportament corespunzător şi deosebit de altruist”, mai nota Curtea de Apel în motivarea de eliberare.
Curtea a mai constatat la acel moment că în dosarul cauzei nu există nici un indiciu pe care să se întemeieze, în mod rezonabil, aprecierea că în situaţia în care ar fi pus în libertate Stăncescu ar întreprinde acte de natură să influenţeze probatoriul cauzei, urmărirea penală apropiindu-se de final.
Instanţa a arătat că au fost deja audiaţi în cauză coinculpatul Adrian Gavrilă precum şi trei martori denunţători “care nu au învederat date pe baza cărora să se poată stabili existenţa unor încercări ale inculpatului de a le influenţa declaraţiile”.
“Referitor la temerea că inculpatul, lăsat în libertate, ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin alterarea sau distrugerea unor mijloace de probă, Curtea constată că actele şi lucrările dosarului nu relevă nici cel mai mic indiciu în acest sens. Pe de o parte, aceste mijloace de probă se află în păstrarea organului de urmărire penală, iar după sesizarea instanţei de judecată, se vor afla în custodia acesteia, astfel că posibilitatea deteriorării sau alterării lor este minimă, iar pe de altă parte, nu există date care să releve, în mod obiectiv, că inculpatul a avut sau ar putea avea asemenea încercări”, a conchis instanţa în motivarea eliberării provizorii a avocatului Stăncescu.
În plus Curtea a reliefat şi starea materială a avocatului şi a luat în considerarea şi numeroase acte de caritate făcute de acesta.
“În speţă, cu privire la persoana inculpatului Stăncescu, Curtea reţine că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, are resurse materiale, un domiciliu stabil, este de profesie avocat în cadrul Baroului Bucureşti, activând totodată, şi în domeniul financiar-contabil, iar din susţinerile sale – necontestate – reiese că este autorul a numeroase acte de caritate, a înfiinţat burse pentru actori tineri, fără posibilităţi materiale, a sponsorizat diverse evenimente artistice şi culturale, iar în luna ianuarie 2011 a finanţat cu suma de 50.000 euro participarea României la finalele unui concurs de coregrafie de balet pentru elevi de liceu. Din celelalte înscrisuri depuse la dosarul cauzei, rezultă că inculpatul are în întreţinere 5 copii (dintre care doi din prima căsătorie), că – astfel cum au declarat şi mamele acestor copii – se implică constant în activităţile de creştere şi educare a acestor copii, asigurând toate mijloacele financiare necesare în acest scop”, se mai arată în documentul citat.
Pentru toate aceste motive Curtea de Apel Bucureşti a decis eliberarea lui Stăncescu, măsura arestului preventiv fiind înlocuită cu cea a interdicţiei de a părăsi ţara.
