Peste 200 de persoane, în mare parte jurnalişti, dar şi părinţi ale victimelor şi supravieţuitori ai atacurilor de la Oslo şi Utoya, au luat loc luni în sala de judecată din Oslo, pentru a urmări deschiderea procesului împotriva lui Anders Breivik. Costurile procesului care va dura zece săptămâni sunt estimate la 13 milioane dolari, iar întrebarea principală la care vor trebui să răspundă cei 5 judecători este dacă ucigaşul este sau nu responsabil pentru faptele sale. În cazul în care va fi găsit vinovat, pe Breivik îl aşteaptă o pedeapsă maximă de 21 de ani de închisoare, care poate fi extinsă în cazul în care la sfârşitul acesteia ucigaşul este considerat în continuare un pericol pentru societate.
Breivik: am ucis, dar nu sunt vinovat
Procedurile au început la ora 9, când Breivik a fost adus în faţa complexului de judecată, adresându-i acestuia un salut considerat de spectatori drept unul nazist. Deşi şi-a recunoscut faptele, Breivik nu şi-a admis şi vina, declarând că la baza uciderii celor 77 de oameni a stat „principiul necesităţii”: „nu pledez vinovat, şi susţin că am acţionat în auto-apărare”, a spus Breivik, adăugând că nu recunoaşte „legitimitatea complexului de judecată, care şi-a primit mandatul de la partide politice care susţin multiculturalismul”.
Procurorii şi-au început pledoaria citind o listă cu numele victimelor lui Breivik – acompaniate de scurte descrieri ale cauzei decesurilor acestora. „O litanie a groazei”, constată David Blair, trimisul cotidianului britanic The Telegraph, „dar este ceva ireal în această procedură. Procurorul citeşte cu o voce monotonă, nepăsătoare, în timp ce persoanele din sală foşnesc hârtii sau se joacă cu telefoanele mobile – de parcă ar asculta un anunţ pe un aeroport”.
În tot acest timp, Breivik nu a părut mişcat de faptele sale – şi nici mai târziu, când procurorii au arătat o înregistrare a unei camere de supraveghere, care a arătat explozia maşinii-capcană parcată de Breivik în centrul capitalei Norvegiei, şi care a ucis opt persoane. Singurul moment în care ucigaşul a şi-a şters câteva lacrimi de pe obraji a fost atunci când pe ecranele din sala de judecată a rulat un film realizat de el şi postat pe Youtube în ziua atacurilor; în acesta, Breivik îndeamnă la luptă împotriva islamismului şi „Marxismului cultural”.
Luni, Norvegia a trebuit să suporte imaginile unui ucigaş rece şi care nu simte nici o urmă de regret. Următoarele zile vor fi însă şi mai dificile pentru un popor care încearcă să păstreze o atitudine cât mai obiectivă faţă de criminal, şi care şi-a pus întreaga încredere în justiţie şi în statul de drept: în cursul acestei săptămâni, Breivik va avea ocazia să îşi prezinte punctul de vedere şi să explice de ce consideră că acţiunile sale au fost juste. După cum a declarat avocatul său, ucigaşul îşi va exprima regretul că „nu a mers mai departe de atât”. Pentru Norvegia, se prevesteşte o săptămână grea.
