Prezentarea în Consiliul de Securitate a raportului inspectorilor ONU asupra armelor chimice siriene a provocat o confruntare cu „cuţitele pe masă”. Secretarul general al organizaţiei mondiale, Ban Ki-moon, a prezentat celor 15 membri ai Consiliului un raport care „îţi dă frisoane”, asupra masacrului chimic din Siria la 21 august, soldat cu moartea a 1.400 persoane (400 copii) şi care a determinat Occidentul să acuze Damascul, contra căruia se cere o rezoluţie forte a ONU pentru distrugerea arsenalului său chimic.
După prezentarea documentului de 38 de pagini, ambasadorul Rusiei, Vitali Şurkin a luat cuvântul revoltându-se împotriva unei prezentări „politice” a unui raport anunţat „tehnic şi ştiinţific”, dar care, în opinia sa, vizează prea categoric regimul lui Bashar al-Assad în bombardamentul cu gaz sarin la Ghouta (un cartier al Damascului), la 21 august. Regretând că „nu există tehnicieni în sală”, reprezentantul Moscovei a primit un răspuns din partea preşedintelui în exerciţiu al Consiliului de Securitate, ambasadorul australian Gary Quinlan care a spus că poate remedia uşor problema.
În faţa ambasadorului rus enervat, omul de ştiinţă suedez, Ake Sellstrom, şeful echipei de inspectori reveniţi din Siria, a fost invitat în sală şi a prezentat versiunea „neutră şi obiectivă” pe care o aştepta Şurkin. În cinci minute, Sellstrom a făcut un rezumat concis şi exhaustiv al faptelor – hipersofisticarea atacului propriu-zis, cu folosirea rachetelor sol-sol şi piese de artilerie grea, iar prezenţa sondelor barometrice alăturate acestor vectori a permis declanşarea răspândirii dozelor de gaz neurotoxic la joasă altitudine, tirul propriu-zis fiind efectuat în condiţii meteo particulare (scăderea brutală a temperaturii), permiţând răspândirea sarinului la sol şi în beciuri în loc să se disperseze în atmosferă. Iar cantitatea şi calitatea gazului sarin, superioare celor folosite împotriva kurzilor în Irak de către Saddam Hussein (Halabja, 1988) sau contra metroului din Tokio de către secta Aoum, în 1995.
Alţi ambasadori au ţinut să sublinieze că „toate astea nu duc la concluzia unei industrii artizanale”. Umilit după această confruntare, Şurkin a ieşit din sală pentru „a evita concluziile asupra acestui subiect” deranjant pentru Moscova.
