Matthijs van Bonzel, ambasadorul Olandei, şi Ulla Väistö, ambasadoarea Finlandei la Bucureşti, vor fi primiți marți de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, în vizită de rămas-bun, relatează Mediafax.
Matthijs van Bonzel a fost trimis la post la Bucureşti în decembrie 2011, fiind unul dintre cei mai activi ambasadori acreditaţi în România. Mandatul său a debutat însă pe fondul unui climat relativ tensionat în contextul opoziţiei Olandei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen.
De altfel, el a fost primit de preşedintele Traian Băsescu abia pe 8 mai 2012. Partidul Laburist din Olanda, aflat în opoziţie, ceruse anterior Ministerului olandez de Externe explicaţii în legătură cu amânarea acreditării ambasadorului olandez la Bucureşti, în contextul în care cercurile diplomatice considerau că România blochează acreditarea pe fondul disensiunilor privind aderarea la Schengen.
Ambasadorul olandez a fost unul dintre cei mai vocali diplomaţi în ceea ce priveşte combaterea corupţiei. Matthijs van Bonzel are şi o pagină de Facebook şi un cont de Twitter, prin intermediul cărora a ţinut legătura cu publicul român.
El va pleca din România în septembrie, fiind numit ambasador în Spania. “Am fost numit ambasador în Spania. O mare onoare. Vom pleca în septembrie. Ne va lipsi România. Cei doi copii vor rămâne aici”, anunța la începutul lunii iulie van Bonzel, pe Facebook.
Potrivit unui comunicat al MAE olandez, Stella Ronner- Grubačić, în prezent director de comunicare în cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Haga, a fost numită ambasador în România şi R. Moldova.
Ambasadoarea Finlandei la Bucureşti, Ulla Väistö, și-a început mandatul în septembrie 2011, ea exprimându-și convingerea că pe durata mandatului său relaţia bilaterală va câştiga în intensitate, îndeosebi în ceea ce priveşte palierul relaţiilor economice bilaterale.
În ceea ce priveşte investiţiile finlandeze în România, Ulla Väistö a precizat în mai 2015, că România trebuie să construiască un climat investiţional foarte atractiv, cu reguli predictibile şi stabile pentru a atrage mai mulţi investitori.
“Trebuie să existe un nivel de certitudine, spre exemplu legile fiscale să nu fie schimbate peste noapte, să fie certitudinea că există «good governance» şi că justiţia este corectă şi eficientă. Încurajez autorităţile române să creeze astfel de condiţii pentru ca piaţa românească să devină atractivă pentru investitori. Avem investitori finlandezi în România şi există interes dar, cu siguranţă, este loc de mai mult”, a explicat Väistö.
