Sirenele vor răsuna joi, în semn de salut pentru a marca Ziua Naţională a Ambulanţei în România, serviciul românesc de salvare având o tradiţie de 110 ani. Evenimentul se află la cea de-a doua ediţie şi va fi marcat printr-o întâlnire a reprezentanţilor tuturor serviciilor de ambulanţă existente la nivel naţional. Cu această ocazie, Federaţia Naţională Sindicală “Ambulanţa” din România şi Asociaţia Serviciilor de Ambulanţă din România organizează o serie de acţiuni, între care înmânarea unor medalii comemorative, un marş festiv, dar şi prezentarea flotei naţionale a Serviciilor Publice de Ambulanţă, a personalului, cât şi a numărului de intervenţii pe ultimile 12 luni (01 iulie 2015 – 30 iunie 2016).
Tot cu această ocazie, Asociația Serviciilor de Ambulanță din România atrage atenţia asupra lipsei de implicare a autorităţilor în rezolvarea problemelor grave cu care se confruntă sistemul care asigură urgenţele românilor. Cele mai mari probleme sunt lipsa de personal, dar şi uzura mare a maşinilor de ambulanţă, care pot pune în pericol viaţa pacienţilor, dar şi a cadrelor medicale, situaţia fiind semnalată într-o serie de articole şi de România Liberă.
Rezolvarea acestor lipsuri trenează de ani de zile, deşi s-au făcut nenumărate sesizări şi memorii către autorităţile competente. La ora actuală, deficitul de personal este de aproape 42% la nivel naţional, iar în Bucureşti se lucrează cu jumătate din numărul de cadre sanitare care ar trebui să asigure asistenţa medicală de urgenţă. Şi asta în condiţiile în care în urmă cu 3 ani au fost scoase din sistem peste 3.000 de posturi vacante, care au fost desfiinţate de oficialii din ministerele Sănătăţii şi de Finanţe, după cum a declarat pentru România Liberă dr Cristian Grasu, preşedintele Asociaţiei.
El a mai spus că "principala problemă este atitudinea de nepăsare a Ministerului Sănătăţii faţă de serviciile de ambulanţă din ţară, deşi ambulanţa rezolvă multe dintre problemele sistemului – atât triajul la faţa locului, cât şi filtrarea cazurilor, în aşa fel încât să nu ajungă toate la spital, în condiţiile în care acestea sunt supraaglomerate şi bombardate cu solicitări de internare în fiecare zi. Dar, suntem condamnaţi deocamdată să lucră cu 3.000 de oameni mai puţin decât ar trebui. În momentul de faţă, deficitul de personal, în conformitate cu legea existentă, cu Ordinul 1878, depăşeşte 42% la nivel naţional, iar în Bucureşti este de 50%. De ani de zile facem petiţii, sesizări… A fost o mică mişcare în anii 2014-2015, când ni s-au dat la total pe ţară 500 de posturi, prin redistribuire, fără să se crească numărul de posturi. După ce a plecat ministrul Bănicoiu, nu s-a mai întâmplat nimic".
Dr Grasu ne-a mai declarat că, în momentul de faţă, totalul personalului din serviciile de ambulanţă este de 11.350 de angajaţi. În ce priveşte suportul acordat de voluntari, el a ţinut să precizeze că persoanele instruite care desfăşoară aceste activităţi în cadrul serviciilor de ambulanţă, "fac ce pot, în limita timpului lor disponibil. "Ei vin şi ne ajută, dar nu se pot substitui angajatului, care are sarcini precise şi responsabilităţi clare".
112, numărul care salvează vieţi
De 10 ani, în România, 112 reprezintă trei cifre fac diferența între viață și moarte. Acum, acesta este numărul comun în toate cele 28 de state ale Uniunii Europene şi se foloseşte pentru a contacta gratuit serviciile de urgenţă, din orice reţea de telefonie fixă sau mobilă, la orice oră din zi şi din noapte.
În 2015, opt milioane de români au beneficiat de asistență medicală de specialitate, cele mai multe cazuri fiind urgențe, urmate de misiuni pentru stingerea incendiilor și protecția comunităților, conform datelor Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Astfel, peste 4,6 milioane de români au mers la unitățile de primiri urgențe pentru asistență medicală, o creştere cu 5,7% faţă de anul anterior. Pacienții sosiți în UPU cu Serviciile de Ambulanță sau SMURD reprezintă 32% din totalul pacienților, majoritatea fiind preluați de la domiciliu sau din locuri publice.
În anul 2015, numărul apelurilor 112 către Serviciul de Ambulanță a ajuns la 3.741.439, o creștere cu 7% față de 2014. De asemenea, numărul solicitărilor la care a răspuns personalul Serviciilor de Ambulanță a fost de 2.972.305. Este vorba de cazuri de urgență, de transferuri și consultații la domiciliu.
Secretarul de stat dr Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a declarat pentru România Liberă că ”în ultimii ani, s-a reuşit dotarea serviciilor de ambulanţă şi a SMURD-ului cu autospeciale, într-adevăr cu anumite întârzieri din cauza ingerinţelor unor funcţionari, dar continuăm cu Ministerul Sănătăţii să pregătim pentru următorii patru ani dotarea acestor servicii. În acelaşi timp, anul trecut sistemul de urgenţă s-a bucurat şi de o suplimentare de personal, s-au dat posturi suplimentare şi la serviciile de ambulanţă, şi la Unităţile de Primiri Urgenţe". El a punctat, pentru Rl, şi faptul că “după tragedia de la Colectiv, în sistemul românesc de urgență vor fi implementate o serie de măsuri, precum crearea unui dispecerat comun și pregătirea unor persoane special calificate pentru situații de criză”.
PERICOL
Ambulanţele uzate
În România, 60% dintre ambulanţe sunt uzate, iar oricând un astfel de vehicul poate deveni un real pericol pe patru roţi. Lipsa unui parc auto suficient de ambulanţe este o problemă la nivel naţional, inclusiv în Bucureşti. Dr Cristian Grasu a precizat, pentru "România Liberă", că, "în Capitală, sunt în total 120 de ambulanţe de urgenţă, dintre care 22 sunt de tip C (care sunt dotate cu aparatură de resuscitate si care intervin la cazurile foarte grave). Dar deja marea majoritate a autosanitarelor au în jur de 7-8 ani vechime, adică ar fi trebuit să fie casate. Faptul că au mulţi kilometri făcuţi prin Bucureşti înseamnă că, periodic, se strică, iar atunci sunt duse în service şi acest lucru durează. Ceea ce înseamnă că în loc de 22, de obicei ai 16 ambulanţe de tip C disponibile sau şi mai rău, pentru că în ultimii 3 ani nu s-a mai cumpărat aproape nimic. Nu este nici vina Ministerului Sănătăţii, nici a serviciilor de ambulanţă".
Istorie
"În 28 iulie 1906 a luat fiinţă «Societatea de Salvare din Bucureşti» şi, odată cu ea, prima staţie de Salvare din România, creată din iniţiativa profesorului Nicolae Minovici, sub deviza «Totdeauna şi tuturor, gata pentru ajutor». Sediul era într-o clădire de pe cheiul Dâmboviţei, donată de Teodora Cazavillan, văduva patronului de la ziarul Universul, Luigi Cazavillan. Echipajul era format din vizitiu şi sergent de oraş, instruiţi chiar de doctorul Nicolae Minovici. Abia din 1908 a lucrat pe ambulanţe personal medico-sanitar, format din medici interni şi din sanitari. În luna august a aceluiaşi an a fost instalat primul telefon propriu. Atunci, salvarea putea fi apelată la numarul 31333, contra cost. O altă realizare de importantă a anului 1908 este înfiinţarea Şcolii Samaritene, o formă incipientă a şcolii de ambulanţieri de azi", a spus medicul Cristian Grasu.
O altă instituţie create în 1906 şi ataşată Salvării a fost Biroul pentru Asistenţă în Muncă al cerşetorilor din Bucureşti. “A adunat toţi cerşetorii din Bucureşti, vagabonzi, orbi, ciungi, şi i-a triat la Salvare. A văzut cine erau simulanţi, i-a depistat; minorii la şcoală, după care le-a găsit servicii pe la magazinele din Bucureşti, ca ucenici de prăvălie. Adulţii care erau din Bucureşti a reuşit să-i integreze şi pe aceia, pe cei din provincie i-a trimis acasă, iar pe cei care nu au putut să plece, i-a angajat la ferma sa de la Băneasa. Produsele fermei veneau la acest birou pentru alimentele zilnice, iar spaţiul fermei este acum parcul Vilei Mina Minovici", a declarat dr Cristian Grasu.
Un alt proiect al Salvării a fost cel dedicat tinerelor victime ale prostituţiei. Cu finanţare privată, acestea erau trimise la şcoală, apoi angajate în ateliere, iar banii erau depuşi în conturile personale de zestre. “Donatorii considerau că societatea este datoare să sprijine orice efort de a ieşi din mizerie", a spus preşedintele Societăţii de Salvare.
Potrivit medicului, în 1948, guvernul comunist a naţionalizat Salvarea, care şi-a oprit activitatea pentru câteva luni, după care a fost redeschisă sub denumirea de Staţia de Salvare Bucureşti. În 1995, aceasta a devenit Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti (SAMB), iar din 2009 a luat naştere Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, prin unirea SAMB cu Serviciul de Ambulanţă Ilfov şi cu Staţia Centrală de Salvare şi Transport Aerian. Din 2013, SABIF a devenit instituţie subordonată Ministerului Sănătăţii.
Societatea de Salvare Bucureşti (SSB) este o organizaţie non-guvernamentală, nonprofit, care susţine şi promovează activitatea Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov. În 26 iulie 2011, SABIF, în colaborare cu SSB, a organizat cel mai mare curs de resuscitare din lume, pe stadionul Dinamo, atunci fiind stabilit un nou record Guinness Book.
În 30 aprilie 2013, Societatea de Salvare Bucureşti, în colaborare cu SABIF, a lansat programul “Exista un erou în fiecare dintre voi”, care presupune alertarea voluntarilor, pregătiţi în prim ajutor, atunci când se înregistrează, în apropierea lor, pe o rază de cel mult un kilometru, o urgenţă de cod roşu sau galben, cu pericol iminent de moarte prin stop cardio-respirator sau tahicardii ventriculare. În 2015, doar în Bucureşti, în 92 la sută din cele 38.161 de cazuri de cod roşu şi galben s-au alertat voluntarii, fiind trimişi către cei care aveau în acel moment cea mai mare nevoie de ei.
Marş festiv în Capitală de Ziua Ambulanţei
Vor avea loc diferite întâlniri între participanţi, echipajele vor acorda servicii medicale publicului larg (dozarea glicemiei, efectuarea EKG şi măurarea tensiunii arteriale), iar în final va avea loc o paradă a ambulanţelor în centrul Capitalei. Momentul festiv va avea loc în Piaţa George Enescu, în 28 iulie, când 45 de ambulanţe şi o trăsură care aminteşte de Salvarea lui Nicolae Minovici vor defila prin Capitală, momentul aniversar fiind încheiat de Balul Salvării.
Astfel, între orele 10.00 şi 11.30, în Bucureşti va avea loc un marş festiv, care se va desfăşura pe traseul: P-ţa George Enescu, Calea Victoriei, după trecerea podului se intră pe B-dul Naţiunilor Unite, B-dul Libertăţii, P-ţa Constituţiei cu oprire de 5 minute pentru salutul Parlamentului României şi difuzarea Imnului Ambulanţei. Coloana continuă pe B-dul Unirii până în P-ţa Alba Iulia cu întoarcere spre P-ţa Universităţii (Hotel Intercontinental), B-dul Nicolae Bălcescu, B-dul Magheru, se va continua spre P-ţa Romană, pe B-dul Lascăr Catargiu până în P-ţa Victoria, unde se va face o oprire de 10 minute. Coloana de ambulanţe va continua traseul pe Calea Victoriei, cu finalizarea traseului în P-ţa George Enescu.
Colana de ambulanţe se va deplasa cu o viteză constantă de 10 km/h având în funcţiune semnalele luminoase pe tot traseul, iar cele acustice doar în reperele mari ale oraşului (la pornire, în intersecţiile mari din traseu şi în locaţiile instituţionale menţionate). Grupul de paradă va fi transportat pe traseul menţionat cu o platformă amenajată specific, având steguleţele de sărbătoare cât şi steagul Serviciului de Ambulanţă pe care îl reprezintă.
