Problema furnizării apei calde și căldurii în București persistă de ani de zile, iar una dintre soluțiile propuse constant este fuziunea dintre Termoenergetica și ELCEN. Gabriela Firea, fost primar al Capitalei și candidată din partea PSD la Primăria Generală, susține că această unificare ar rezolva atât problemele tehnice, cât și cele financiare dintre cele două companii. În prezent, Termoenergetica are datorii de un miliard de lei către ELCEN, acumulate în ultimii patru ani.
Propunerea de Fuziune și Beneficiile Sale
Regret profund că, din motive birocratice, nu s-a reușit realizarea SACET și unificarea RADET cu ELCEN. Aceasta ar fi adus beneficii majore, inclusiv condiții de muncă mai bune și un contract colectiv de muncă superior. Sper că de data aceasta vom reuși. Fuziunea ar rezolva multe probleme tehnice și financiare, dar și umane, deoarece la muncă egală trebuie să corespundă o salarizare pe măsură,
a declarat Gabriela Firea într-o întâlnire cu angajații Termoenergetica.
Avertismentul pentru Viitorul Apropiat
În lipsa unor măsuri decisive și investiții semnificative în infrastructură, Bucureștiul riscă să se confrunte cu probleme majore în furnizarea de apă caldă și căldură. Firea subliniază necesitatea unei acțiuni imediate și coordonate pentru a evita o criză energetică care ar afecta confortul locuitorilor orașului.
Argumentele pentru Sistemul Centralizat de Termoficare
Acest sistem de termoficare este cel mai ecologic și sănătos, reducând emisiile nocive comparativ cu centralele individuale improvizate. Deși au existat numeroase accidente cauzate de aceste centrale, sistemul centralizat, cu investiții și voință, poate fi îmbunătățit
a mai adăugat Firea.
Situația Financiară Actuală a Termoenergetica
În prezent, datoriile Termoenergetica către ELCEN se ridică la un miliard de lei, față de 250 de milioane de lei în 2020. Claudiu Crețu, directorul general ELCEN, a explicat că această sumă include pierderi din anii precedenți și subvenția neplătită de Primăria Capitalei în ultimele trei luni, totalizând 555 de milioane de lei.
Eforturile de Fuziune și Investițiile Necesare
La începutul lunii martie, Consiliul General a votat din nou, în principiu, pentru fuziunea dintre ELCEN și Termoenergetica. În ultimii 11 ani, au fost aprobate mai multe formule de fuziune, dar niciuna nu a fost finalizată. Gabriela Firea a propus fuziunea dintre RADET și ELCEN imediat după preluarea mandatului în 2016, urmată de o propunere de cumpărare a acțiunilor ELCEN în 2017, dar niciuna nu a fost realizată.
Până la finalizarea fuziunii, Firea subliniază necesitatea continuării planului de investiții al Termoenergetica.
Salariile trebuie să crească, condițiile de muncă să fie îmbunătățite, iar investițiile aprobate să fie superioare. Este esențial ca finanțările să continue de la Primăria Capitalei, Consiliul General și nivel guvernamental, pentru a accelera și extinde lucrările necesare
a concluzionat Firea.
Gabriela Firea și-a reafirmat angajamentul pentru îmbunătățirea sistemului de termoficare din București prin fuziunea Termoenergetica și ELCEN și continuarea investițiilor necesare. În contextul datoriilor acumulate și al problemelor persistente, această strategie pare a fi soluția optimă pentru asigurarea unui serviciu de calitate pentru locuitorii Capitalei.
Partidul Social Democrat – Alianta PSD-PNL CMF 41240002
Discursul lui Andrei Șelaru, cunoscut sub numele de Selly, la NATO Youth Summit, aduce în prim-plan o temă importantă și actuală: dezinformarea și impactul inteligenței artificiale în societatea contemporană. În contextul în care tehnologiile avansate devin tot mai omniprezente în viața noastră, preocupările legate de modul în care acestea pot influența informațiile pe care le primim și deciziile pe care le luăm devin tot mai relevante.
Afirmația lui Selly subliniază preocuparea pentru posibilitatea ca inteligența artificială să distorsioneze adevărul și să afecteze capacitatea noastră de a discerne între informații corecte și dezinformare. Propunerea sa de a nu opri libertatea de exprimare, ci de a educa publicul în modul în care să interpreteze și să analizeze informațiile pe care le primesc este una care subliniază importanța alfabetizării media și digitale în lupta împotriva dezinformării.
Discursul lui Selly
“Trebuie să vă fac încă de la început o mărturisire. Eu fac parte dintr-o armată care este mai mare și mai influentă decât NATO. Am intrat în această armată atunci când eram un tânăr de 11 ani, ca simplu soldat. Nu am primit uniformă, nu am urmat instructaj. Dar pentru că am petrecut atât de mult timp online, am beneficiat de arme foarte puternice la dispoziția mea. Acestea îmi permiteau să schimb opiniile, să manipulez masele, să manifest interferente în procesul democratic și să împărtășesc ideologii toxice folosind aceste arme.
Este vorba despre informații despre epoca informației, nu este vorba de un serviciu militar obligatoriu și cu toții am început să facem asta voluntar. Această armată are astăzi mai mult de 5 miliarde de soldați în întreaga lume, adică toți cei cu acces la internet.
Atunci când cei care au acces la internet, actorii răi folosesc aceste arme ca să manipuleze, să dezinformeze, să-și ascundă adevăratele acțiuni și intenții, democrația, drepturile omului și pacea mondială sunt în mare pericol.
Conflictele militare din întreaga lume care se întâmplă și pe care le vedem ajung să fie și mai periculoase datorită războiului informațional în care putem ajunge să luptăm cu toții.
85% dintre cetățenii Uniunii Europene simt că guvernele ar trebui să facă mai mult pentru a combate dezinformarea, după cum arată un studiu recent al Fundaţiei Bertelsmann.
Autoritățile iau lucrurile în serios și dezbat în întreaga lume cum să oprească dezinformarea și știrile false. Există chiar și propuneri care vizează aplicarea cenzurii și un mai mare control guvernamental asupra rețelelor sociale. Dar să știți că cenzura nu este soluția.
Lucrurile stau chiar în mod contrar, pentru că cenzura nu face decât să alimenteze acest foc. Dacă aplicăm cenzura, nu vom face decât ca extremiștii să înflorească. Să le desființăm site-urile, să-i interzicem în felul acesta, vor ajunge să atragă și mai mult atenția și vor spune că există o conspirație ca să ascundem adevărul.
Dacă le negăm accesul la platformele la care au acces, nu facem decât să le oferim o platformă și mai mare. Și cred că abordarea pentru a ne ocupa de dezinformare nu trebuie să fie aceea prin care să-i oprim pe cei care vorbesc, ci să-i educăm pe cei care ascultă.
Cei a căror opinie este cenzurată pot deveni extremiști, dar un ascultător educat poate dezarma un soldat care folosește armele dezinformării. Avem nevoie de oameni care sunt ascultători mai buni și care îşi folosesc gândirea critică. Atunci când nu mai ascultă zgomotele și caută ideile și faptele, le va fi mai greu actorilor răi.
Trebuie deci să-i educăm pe cei care ascultă. Sigur că este un efort pe termen lung și mult mai greu. Va dura generații întregi. Pare mai ușor să aplicăm cenzura. Poate să pară mai ușor, dar cu siguranță nu este o soluție. Nu este o soluție bună, pentru că, până la urmă, cum ai putea aplica cenzura folosind ființele umane, folosindu-ți propriile forțe?
După cum a răspuns și Mark Zuckerberg în congresul american, dacă eliminăm minciunile, lăsând deoparte influența asupra libertății de expresie, cum ai putea, cu resurse umane, să elimini minciunile? Având în vedere că rețeaua are trei miliarde de utilizatori, probabil un procentaj foarte mic ar fi eliminate.
Așa că trebuie să recurgi la algoritm. Nu vreau să trăiesc într-o lume distopică, în care inteligența artificială decide ce este adevărat și ce nu. Nu e vorba doar de zero și unu. Există un teren foarte amplu legat de lucrurile pe care nu le știm, pentru că nu se potrivește totul în categoriile de adevărat sau fals.
Altfel, pierdem multe lucruri legate de libertatea de exprimare. Datorită acestui proces al cenzurii, extremismul înflorește și încrederea oamenilor în guverne este diminuată. Pentru că cenzura amplifică paranoia. Oamenii trebuie să vadă cu proprii ochi și să decidă dacă cred ceva.
Și tocmai de aceea trebuie să fie educat ca atare ca să nu cedeze unei campanii de manipulare. În țara mea, în România, extremismul este mai puțin răspândit decât în restul Europei și am cunoscut implicațiile pozitive, efectele pozitive ale calității de membru NATO în ultimii 20 de ani.
M-am născut chiar atunci când România era în mijlocul negocierilor pentru a intra în această alianță. Și sunt mândru că suntem membri ai NATO, așa cum sunt mândru că sunt români. Populația suportă, sprijină această alianță, chiar dacă avem extremiști, şi extremiștii uneori, nici ei nu au curajul să spună altfel decât că sunt proNATO ca să devină mai populari.
Pe lângă asta, au multe idei proaste și sunt gata să le răspândească după cum știm cu toții. Și tocmai de aceea este important să-i învățăm pe oameni care trebuie să pună lucrurile sub semnul întrebării, să nu considere că nimic nu este dat, trebuie să pună totul sub semnul întrebării, să verifice singuri. Și tocmai de aceea vorbim de alfabetizare media, termen pe care nu-l foloseau părinții noștri, dar care știau foarte bine pericolele propagandei. Ei sunt cei care au dărâmat un regim comunist printr-o revoluție sângeroasă.
Libertatea de exprimare nu era ceva dat pentru ei, dar ceva pentru care trebuia să lupte și chiar să moară. După Revoluție am avut primele alegeri libere în anii ’90 și prima dezbatere pe televizată, așa că un citat spus de unul dintre candidați mi-a rămas în minte.
“Esența democrației”, spune acest citat, „poate fi exprimată într-o singură propoziție voi lupta până la ultima picătură de sânge, ca tu să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”.
Am ajuns să votăm pentru celălalt candidat, dar nu vom vorbi acum despre această poveste, pentru că după aceea am fost dezamăgiți. Astfel ajung să vă spun de ce înflorește extremismul. Oamenii nu au încredere și ajung să fie dezamăgiți de clasa politică. Cred că în întreaga lume ne confruntăm astăzi cu o criză de lideri.
Acesta este un teren pe care extremismul poate crește foarte ușor, pentru că oamenii ajung să spună i-am votat pe ăștia și nu s-a schimbat nimic. Am încercat și cu ceilalți, la fel, doar marca sau brand-ul era diferite. Haideți să schimbăm ceva. Poate că ăștia care au idei extreme vor reuși să facă ceva. Cel puțin par să fie pasionați atunci când vorbesc despre asta. Într-adevăr, par să fie pasionați. Campaniile lor sunt pline de viață. Știți de ce? Pentru că titlurile false sunt întotdeauna mult mai interesante și atrag atenția de cât realitatea, care e plină de nuanțe. Actul de a concepe politici, de a face ceva este un proces laborios și plictisitor pe care mulți oameni nu se obosesc să-l înțeleagă. Dar tocmai asta face ca anumiți oameni să fie lideri adevărați. Sunt cei care conduc bine și alții care știu doar să facă campanii bune.
Din păcate, am votat pentru cei care fac campanii bune. În această lume care se mișcă din ce în ce mai repede, care depinde de ce primim pe rețelele sociale, ajungem să nu mai avem timp să digerăm lucrurile și să separăm adevărul de minciuni. Trebuie însă să facem asta, să trecem dincolo de declarațiile senzaționaliste, de titluri, de campaniile politice și să căutăm adevărul nu doar de dragul democrației, ci al păcii mondiale. Pentru că, așa cum ne-au învățat părinții noștri, nu putem să considerăm că adevărul este dat, că este ceva de la sine înțeles. Nu mai putem face asta”, a declarat Selly.
Trei sferturi dintre angajați vor folosi, în următorii ani, tehnologii care care “nu vor fi vizibile departamentelor de IT”, deci care nu vor fi protejate de departamentele IT ale firmelor pentru care lucrează.
Acest avertisment a fost prezentat în cadrul evenimentului ”The Code of Trust: Safeguarding Businesses in the Era of Emerging Technologies”, organizat în data de 14 mai 2024 de Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R).
”Securitatea datelor din companii trebuie să devină o preocupare a angajaților de la orice nivel din organizație, și nu doar a celor din departamentele de IT. Până în 2027, 75% dintre angajați vor cumpăra, folosi sau chiar vor crea tehnologii care nu vor fi vizibile în fața departamentului de IT, potrivit unui studiu Gartner. Procentul era de 41% în 2022. Asta înseamnă că riscurile de atacuri cibernetice cresc cu un ritm foarte accelerat, iar eforturile de educare și de creștere a conștientizării asupra acestor pericole trebuie să fie consistente atât din partea mediului public, cât și din partea mediului privat”, a declarat Moe Jame, CEO al companiei IT Team Extension, co-lider al grupului de lucru IT& Cybersecurity din cadrul CCE-R.
29 la sută dintre companiile lumii au raportat că au fost afectate material de un incident cibernetic în ultimele 12 luni, conform unui raport lansat în ianuarie 2024 de World Economic Forum la Davos. Cele mai afectate organizații urmează să fie întreprinderile mici și mijlocii, care nu acordă la fel de multă atenție prevenției și care nu investesc la fel de mult în soluții de securitate cibernetică și în educarea angajaților.
”Companiile se grăbesc să adopte cele mai noi tehnologii pentru a nu rămâne în urmă față de competitori și tot mai mulți lideri din organizații iau în calcul capacitatea organizației de a face față unor atacuri cibernetice mai sofisticate. Progresele în ceea ce privește metodele și abilitățile adversarilor (phishing, malware, deepfakes) reprezintă cel mai îngrijorător impact al AI-ului generativ pentru 50% dintre liderii care au răspuns sondajului World Economic Forum”, a explicat Daniela Chrzanovski, directorul general al centrului de training și servicii IT Swiss Webacademy și co-lider al grupului de IT & Cybersecurity în cadrul Camerei de Comerț Elveția-România.
Grupul de lucru IT & Cybersecurity și-a propus ca, în următorii ani, să facă eforturi pentru creșterii notorietății asupra evoluției tehnologiei și a metodelor prin care companiile își pot reduce riscurile de securitate cibernetică.
Camera de Comerţ Elveţia – România (CCE-R) este o asociație non-profit cu o istorie de 22 de ani în România, care are ca scop facilitarea relațiilor de afaceri între investitorii elvețieni și cei români și de a oferi informații economice și consultanță companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două țări. În 2024, CCE-R a ajuns la un număr de peste 115 de companii membre care au peste 18.000 de angajați în România.
Soția lui Michael Schumacher, Corinna, se află într-o luptă continuă pentru a asigura resursele necesare pentru a-l ajuta pe celebrul pilot de Formula 1, care se află într-o situație medicală dificilă. După ce a renunțat la mai multe proprietăți și chiar la un monopost Ferrari F300, cu care Schumacher a dominat sezonul din 1998, Corinna a luat o altă decizie drastică în încercarea de a face față cheltuielilor. Costul tratamentului este de aproximativ 135.000 de euro pe săptămânâ!
Accidentul grav de schi suferit de Michael Schumacher la 29 decembrie 2013, în stațiunea Méribel, l-a plasat într-o comă prelungită și a necesitat multiple intervenții chirurgicale. De atunci, informațiile despre starea sa de sănătate au fost limitate, iar familia sa a făcut eforturi considerabile pentru a-l sprijini în această perioadă dificilă.
Tratamentul lui Michael Schumacher a fost estimat la peste 135.000 de euro pe săptămână, conform unui dezvăluiri făcute de jurnaliștii de la The Sun. Această sumă considerabilă ar fi unul dintre motivele pentru care soția sa, Corinna Schumacher, a decis să vândă mai multe bunuri de valoare în ultimii ani.
If we had a penny for every time a seven-time world champion has finished on the podium with three intact wheels…
We'd have two pennies. Which isn't a lot, but it's weird that it's happened twice 😅
Printre aceste bunuri se numără și o colecție rară de ceasuri de lux purtate de Michael Schumacher, care urmează să fie scoase la licitație. Potrivit italienilor de la gazzetta.it, licitația va fi organizată de cunoscuta casă Christie’s, iar unul dintre ceasurile din colecție, un F.P. Journe Vagabondage, ar putea atinge valoarea de 2 milioane de euro. Această licitație reprezintă un alt efort al familiei Schumacher de a obține resurse financiare pentru tratamentul și îngrijirea continuă a fostului campion mondial de Formula 1.
„Suntem extrem de fericiţi că avem aceste ceasuri şi că am putut lucra cu familia lui Michael Schumacher”, a transmis Remi Guillemin, şeful departamentului de ceasuri al Christie’s.
Michael Schumacher, unul dintre cei mai mari piloți din istoria Formulei 1, a dominat scena automobilistică timp de mai multe decenii. Născut în Germania în 1969, Schumacher a cucerit șapte titluri mondiale în Formula 1, stabilind numeroase recorduri în timpul unei cariere impresionante. Admirat pentru abilitățile sale de conducere, determinare și dedicare, Schumacher rămâne unul dintre cei mai respectați și iubiți piloți din lumea motorsportului.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului 3/2024 pentru modificarea unor acte normative din domeniul transportului rutier. Astfel, sunt exceptate de la obligaţia de a efectua inspecţia tehnică periodică vehiculele lente, respectiv vehiculele a căror viteză maximă constructivă este de până la 25 km/h. De asemenea, este stabilită efectuarea la şase luni a inspecţiei tehnice periodice a tuturor autovehiculelor care desfăşoară activitatea de RENT CAR, atât autovehiculelor utilizate pentru transportul în regim de închiriere, cât şi autovehiculelor utilizate pentru serviciul de închiriere.
Actul normativ are ca obiect de reglementare clarificarea unor aspecte privind efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, atestarea profesională a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, precum şi corelarea unor dispoziţii privind încheierea şi executarea contractului de transport pentru transporturile naţionale.
Prin aceste modificări, sunt exceptate de la obligaţia de a efectua inspecţia tehnică periodică vehiculele lente, respectiv vehiculele a căror viteză maximă constructivă este de până la 25 km/h sau vehiculelor lente, vehiculelor cu şenile, tramvaielor şi vehiculelor cu tracţiune animală.
Totodată, este stabilită efectuarea la şase luni a inspecţiei tehnice periodice a tuturor autovehiculelor care desfăşoară activitatea de RENT CAR, atât autovehiculelor utilizate pentru transportul în regim de închiriere, cât şi autovehiculelor utilizate pentru serviciul de închiriere.
Peste 20.000 de oameni sunt așteptați la festivalul de artă stradală de la Buzău, care, la ediția din anul 2024, devine un eveniment internațional.
Festivalul Antante Buzău se va desfășura în perioada 24 – 26 mai 2024. Publicul va avea acces gratuit la spectacole stradale, teatru de păpuși, circ contemporan, magie, concerte, zone de relaxare și multe alte surprize. Organizatorii se așteaptă la peste 20.000 de participanți care se vor putea bucura, în premieră, de spectacole premiate la nivel global. Bulevardul Nicolae Bălcescu va fi gazda unor momente artistice inedite susținute de artiști naționali și de renume internațional.
‘’Festivalul ANTANTE Buzău a fost înființat în anul 2021, din dorința de a oferi publicului tânăr din Municipiul Buzău o experiență culturală diferită și un loc de întâlnire pentru comunitate. În cei 4 ani de existență, festivalul ANTANTE a adus în prim-plan cei mai importanți artiști de stradă din România, a consolidat publicul și a devenit o prezență atipică în peisajul cultural al Buzăului. Din acest an, Festivalul ANTANTE Buzău devine festival internațional, atrăgând artiști din toate colțurile lumii la cea de-a patra ediție . Prin această schimbare, Buzăul intră în rândul orașelor europene care găzduiesc festivaluri de stradă, oferind un concept unic, o locație accesibilă tuturor și un public foarte primitor. ANTANTE devine astfel unul dintre cele mai importante festivaluri de stradă din România. Ne dorim ca acest festival să devină un punct de atracție pentru orașul Buzău, un motor puternic pentru economie și viața culturală locală’’, a declarat Ștefan Craiu, directorul festivalului.
În spectacolele de la Antante vor evolua Mauro – artist stradal cu o carieră impresionantă, German Copini – un maestru al magiei, Barbarossa Samba Group – una dintre cele mai cunoscute formații de toboșari din România, Gilad Shatabay – artist cu experiență vastă în teatru, circ și dans, precum și Mario Fresh – unul dintre cei mai apreciați artiști ai generației sale.
Deși rata inflației a scăzut în luna aprilie sub 6%, suntem în continuare în topul țărilor Uniunii Europene cu cele mai mari scumpiri. Anumite alimente s-au mai ieftinit ca urmare a legii de plafonare a prețurilor la alimentele de bază, în schimb prețurile la detergenți, servicii poștale și medicamente a crescut cu peste 25%.
Alimentele s-au scumpit, în medie, cu 2,07% comparativ cu aprilie 2023. Cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat la conservele din fructe (10,78%), alte produse alimentare (9,64%) şi carne de bovine (9,25%). Pe de altă parte, ieftiniri au fost consemnate la făină (-30,34%), produse de morărit (-29,29%) şi la mălai (-27,99%). Comparativ cu luna anterioară, respectiv cu martie 2024, cel mai mult s-au scumpit margarina (4,27%), cartofii (2,49%) şi citricele şi alte fructe meridionale (1,97%). Mălaiul a fost mai ieftin cu 1,41%, în aprilie 2024 faţă de luna anterioară, ouăle cu 1,06% şi untul cu 0,9%.
Premierul susține că au reușit să scadă inflația la 5,9% în aprilie, aproape la jumătate față de nivelul înregistrat la preluarea guvernării. Și anunță că Guvernul va continua pe aceeași direcție, în așa fel încât să ducă rata inflației sub 5% până la finalul anului.
„Am reușit să scădem inflația la 5.9% în aprilie, aproape la jumătate față de nivelul înregistrat la preluarea guvernării! Este una dintre promisiunile cele mai importante făcute românilor pe care o îndeplinim! Datele oficiale arată clar că acolo unde am intervenit prin plafonare, adică la alimentele de bază, energie și gaze, se înregistrează cele mai mari scăderi”, a transmis Marcel Ciolacu.
Serviciile poştale, detergenţii şi medicamentele, în top
La capitolul mărfuri nealimentare, în aprilie 2024, faţă de aceeași lună a anului anterior, cel mai mult s-au scumpit detergenţii, cu 25,64%, medicamentele, cu 23,86%, şi articolele medicale 20,68%. În schimb, gazele au costat cu 10,79% mai puţin, energia electrică s-a ieftinit cu 3,08%, iar energia termică a consemnat o scădere a preţului de 0,9%.
Faţă de luna martie, în aprilie 2024, energia termică a costat mai mult cu 4,20%, tutunul şi ţigările au consemnat un plus de 2,28%, iar detergenţii au fost mai scumpi cu 2,04%.
Potrivit INS, la această categorie ieftiniri s-au înregistrat la gaze, 10,79% şi la energia electrică, de 4,15%.
Pe de altă parte, la categoria servicii, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele pentru serviciile poştale cu 26,25%, apă, canal şi salubritate – plus 16,49%, şi serviciile de îngrijire medicală, cu 13,67%. La această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.
În aprilie, faţă de luna martie, scumpiri au fost consemnate la serviciile de transport aerian (10,79%), cele de igienă şi cosmetică (1,30%) şi la cele de confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte (1,20%). Nici la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.
,,Tocmai s-a micșorat inflația cu 0,5%. Eu vorbesc de inflație care a scăzut. Prețul la detergenți a crescut cu 25%, urmează cu adevărat Consiliul Concurenței să facă o anchetă, am și vorbit cu președintele.”, a declarat Marcel Ciolacu.
Reacția Consiliului Concurenței
Consiliul Concurenţei monitorizează constant preţurile produselor de bază şi verifică dacă unii comercianţi au crescut preţurile nelegitim, a declarat preşedintele autorităţii de concurenţă, Bogdan Chiriţoiu.
“La ora actuală, procesăm datele primite de la comercianţi pentru a verifica dacă aceste creşteri de preţuri sunt justificate. Noi monitorizăm constant preţurile produselor de bază, atât alimentare cât şi nealimentare. Aşa cum am mai spus, am observat aşa numitul “waterbed effect”, adică o reducere a preţurilor produselor cu adaos comercial plafonat şi o majorare a preţurilor celorlalte produse. Ca urmare, verificăm dacă unii comercianţi nu cumva au profitat de această conjunctură şi au crescut preţurile nelegitim”, a explicat Bogdan Chiriţoiu.
BNR spune că inflația va scădea lent
Banca Națională a României a anunțat că deși rata inflației va continua să scadă în 2024, scăderea va fi într-un ritm mai lent față de 2023.
BNR recunoaște efectul de scădere a inflației produs de plafonările de prețuri, dar precizează că ritmul mai lent decât cel prognozat al scăderii inflației e cauzat tot de unele măsuri guvernamentale: măsurile fiscale intrate în vigoare la începutul anului și majorările salariale din sectorul bugetar.
De altfel, ritmul lent al scăderi ratei inflației, sub previziunile anterioare, a făcut ca Banca Națională să nu reducă dobânda de referință de 7% la ședința de politică monetară din 13 mai.
Eurovision va transmite o dezbatere între “candidații principali la președinția Comisiei Europene”, aceștia fiind Walter Baier, Sandro Gozi, Ursula von der Leyen (președinta în funcție a CE), Terry Reintke și Nicolas Schmit.
Anunțul privind această dezbatere a fost transmis printr-un comunicat de presă al Parlamentului European, la data de 14 mai 2024. Dezbaterea cu cei cinci candidați este programată în ziua de joi, 23 mai, în hemiciclul Parlamentului de la Bruxelles.
Se observă că, dintre cei cinci candidați, doi sunt din Germania: Ursula von der Leyen (Partidul Popular European, PPE)și Terry Reintke (Verzii europeni). Baier (Stânga europeană) este din Austria,Gozi (Renew Europe Now) este din Italia iar Schmit (Partidul Socialiștilor Europeni, PSE)este din Luxemburg.
Actualul președinte al României, Klaus Iohannis, nu este menționat ca participant la dezbatere, ceea ce sugerează că ideea candidaturii lui Iohannis la președinția CE (drept alternativă la cea de la NATO) a fost doar un zvon.
Cei cinci candidați vor vorbi în limba engleză iar interpretarea va fi asigurată simultan în 24 de limbi. Dezbaterea va fi moderată de Martin Řezníček (televiziunea cehă) și Annelies Beck (VRT, Belgia).
Cei cinci candidați vor dezbate mai multe teme-cheie. Întrebările vor fi adresate de spectatorii din hemiciclu, de telespectatorii care urmăresc evenimentele organizate de birourile Parlamentului din statele membre ale UE, transmise prin intermediul platformelor de comunicare socială, și de cei doi moderatori. Candidații vor primi și întrebări directe din partea moderatorilor în așa-numitele secvențe „spotlight”. Aceste secvențe sunt o nouă caracteristică a dezbaterii pentru funcția de președinte al CE.
Dezbaterea între cei cinci candidați este organizată de Uniunea Europeană a Audiovizualului (EBU) în colaborare cu partidele politice europene și cu Parlamentul European.
Evenimente speciale pentru a urmări dezbaterea în direct vor fi organizate în întreaga UE de către canalele mass-media publice, în cooperare cu birourile Parlamentului European din statele membre. Pe 16 mai, va avea loc și o tragere la sorți organizată de EBU în Parlamentul European, la Bruxelles. Tragerea la sorți va stabili ordinea candidaților pe scena dezbaterii, primul vorbitor pe fiecare subiect și ordinea interviurilor „spotlight”.
Mai mulți oficiali din România, inclusiv președintele Iohannis, au declarat în ultimele luni că țările din centrul și estul Europei trebuie să fie reprezentate în conducerea instituțiilor europene și a NATO prin atribuirea unui post de nivel înalt. Asemenea declarații au fost prezentate în contextul în care, în anul 2024, vor fi desemnați un nou secretar general și un nou secretar general adjunct al NATO, un nou președinte al Comisiei Europene și vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European – ceea ce ar duce și la alegerea unui nou președinte al Parlamentului European.
Începând de astăzi, 14.05.2024, terminalul liniei 97 funcționează în stația „Pasaj Mihai Bravu”, situată în rondul de sub pasajul rutier „Mihai Bravu”, pentru asigurarea unui spațiu de staționare a troleibuzelor la capătul de linie din cartierul Berceni, informează STB, pe paginile sale de pe platformele de socializare.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat marţi că “intenţia clară” a Guvernului este ca salariul minim să crească la 3.700 de lei.
Prezent la Braşov, unde s-a desfăşurat o şedinţă extraordinară de Guvern, premierul a fost întrebat de jurnalişti ce se întâmplă din luna iulie când expiră facilitatea de 200 lei din salariul minim scutiţi de taxe şi dacă această măsură va fi prelungită.
“Haideţi mai întâi să avem întâlnirea cu partenerii sociali, atât cu sindicatele, cât şi cu patronatele şi, ca de fiecare dată, vom veni şi vă vom informa”, a spus Ciolacu.
De asemenea, premierul a fost întrebat dacă există posibilitatea ca salariul minim să crească din toamnă şi nu în luna iulie.
“În acest moment, intenţia clară a Guvernului este ca salariul minim să crească la 3.700”, a precizat Ciolacu.
România are toate şansele să devină un adevărat hub regional în domeniul logistic, al producţiei şi al serviciilor transfrontaliere, potenţialul de investiţii în dezvoltarea de spaţii logistice şi industriale fiind de peste 10 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă Frames.
Cele mai atractive zone investiţionale sunt Portul Constanţa, Bucureşti/Ilfov şi regiunea Centru.
Problemele din lanţurile de producţie şi aprovizionare, generate de crizele multiple din ultimii ani, au determinat o schimbare semnificativă în percepţia investitorilor în privinţa logisticii industriale.
“În 2024 şi în orizontul 2030, focusul se pune pe găsirea unor spaţii logistice cât mai aproape de consumator, pe optimizarea stocurilor, a costurilor cu utilităţile şi pe dezvoltarea unor investiţii în locaţii multifuncţionale, adaptabile la dinamica tot mai accentuată a business-ului”, arată analiza citată.
Potrivit analiştilor de la Frames, din această perspectivă, România poate deveni un jucător major în domeniul logisticii industriale în Europa, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care trece economia globală, de la scurtarea lanţurilor de producţie şi aprovizionare la focusul pe găsirea unor locaţii sigure, ferite de evenimente nedorite, precum războiul şi schimbările climatice.
Războiul din Ucraina a accentuat şi mai mult această cerere de spaţii de producţie, mai ales în cadrul unor parcuri industriale care să ofere toate condiţiile necesare relocării business-urilor.
“Reconstrucţia Ucrainei, după război, va genera un business de peste 100 de miliarde de euro, iar multe companii caută deja locaţii optime pentru a-şi dezvolta puncte de lucru în apropierea acestui uriaş şantier care va deveni ţara vecină”, consideră Adrian Negrescu, managerul Frames, potrivit comunicatului citat.
Maersk, cel mai mare operator în transportul maritim de containere, anunţa, zilele trecute, că România începe să crească ca destinaţie de nearshoring, adică relocarea producţiei, asta în contextul creşterii costurilor cu transportul cauzate de întreruperea unor rute cheie. Din Constanţa şi pe Dunăre, mărfurile ar ajunge în Europa de Vest chiar şi cu patru zile mai repede decât pe rutele marine prin nord.
Potrivit analizei companiei de consultanţă Frames, în următorii cinci ani, ţara noastră are potenţialul de a atrage investiţii de 10 miliarde de euro în dezvoltarea de spaţii logistice şi industriale, atât din fonduri private cât şi din investiţii publice.
În acest context, un studiu EY România arăta că 56% dintre companiile străine vor să îşi extindă operaţiunile din România, un procent foarte bun având în vedere provocările de securitate de la graniţa de Est. “2024 a adus un sentiment de certitudine pentru investitori, a confirmat că România este o zonă sigură de investiţii şi că umbrela NATO este un garant că ţara noastră este open for business”, a mai spus Negrescu.
Majoritatea celor care iau în considerare oportunitatea de a investi în România se gândesc în mod special la sectorul lanţurilor de aprovizionare şi cel logistic.
Pe fondul evoluţiei economice din ultimii 2 ani, companiile au inaugurat peste 500.000 mp de spaţii industriale şi logistice, astfel că România a ajuns să depăşească graniţa de 7 milioane de mp, iar perspectivele arată că, în orizontul 2030, România poate creşte cu încă 3 milioane mp de spaţii industriale şi logistice.
“Pentru ca acest target să fie atins, este nevoie de o accelerare a proiectelor de infrastructură, de la drumuri la cale ferată, reţele electrice şi de apă/canal şi de intrarea pe cale terestră în spaţiul Schengen, moment care ar putea transforma România într-un adevărat hub logistic regional”, se mai arată în analiza Frames.
Analiştii susţin că parcurile industriale au toate şansele să devină cheia atragerii investitorilor în România, pentru că oferă toate facilităţile la cheie.
Cele mai noi date, prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, arată că în luna mai erau înregistrate oficial 110 parcuri industriale la nivel naţional, care beneficiază şi de facilităţi fiscale oferite de stat. Acestea au o suprafaţă de 3.466 hectare. Cele mai multe dintre acestea sunt situate în Prahova (27 de parcuri), Cluj (24) şi în Braşov (18). În zona Bucureşti-Ilfov există autorizate 15 parcuri industriale.
Cea mai nouă investiţie în domeniu este anunţată în judeţul Vâlcea. La Râmnicu Vâlcea, un grup de investitori locali reuniţi în Asociaţia ,,Deschidem Oraşul” vrea să dezvolte, la iniţiativa fostului vicepreşedinte ANAF Virgil Pîrvulescu, un parc industrial şi ştiinţific pe 70 de hectare, în apropierea complexului Oltchim.
“Centrul ţării are nevoie de un astfel de parc industrial, un hub logistic şi de producţie de unde să poţi ajunge rapid şi eficient în orice zonă din ţară, mai ales că se va construi şi autostrada spre Sibiu. Investiţia totală va depăşi 200 de milioane de euro, iar efectele pozitive se vor resimţi imediat, prin atragerea a minimum 1000 de locuri de muncă şi prin dezvoltarea unor lanţuri economice ce vor relansa economic această regiune”, a afirmat Virgil Pîrvulescu, potrivit comunicatului.
De la comerţul electronic (e-commerce) la retail-FMCG, industria automotive, industria farmaceutică, cea a modei, echipamente industriale şi maşini, construcţii, mixul investiţional interesat de astfel de locaţii de business este unul din ce în ce mai mare. “Asta pentru că parcurile industriale oferă companiilor acces la utilităţi şi la unele pachete de beneficii speciale în funcţie de domeniul de activitate al acestora. În plus, investitorii sunt scutiţi de plata impozitului pe teren, a impozitului pe clădiri şi a celui de urbanism, precum şi de schimbarea destinaţiei terenului”, se arată în analiza citată.
Interesul investitorilor este cu atât mai mare cu cât, potrivit estimărilor Avison&Young, randamentele investiţiilor din spaţiile logistice din România sunt printre cele mai mari din Europa.
Randamentul investiţional (yield) al sectorului de logistică şi spaţii industriale din România s-a ridicat anul trecut la circa 8-8,25%, faţă de 5,25% în Polonia, Cehia – 4,75% sau Ungaria – 7%.
Ca în orice business, nu toate parcurile industriale sunt profitabile. Dintre cele 112 existente în prezent în România, mai mult de o treime funcţionează la limita de avarie.
“Parcul industrial nu este o afacere simplă, dimpotrivă. Ţine de mixul de oferte de servicii pe care îl propui, de ce chiriaşi atragi şi cum îi menţii acolo, de dezvoltarea continuă a proiectelor şi serviciilor oferite. Doar să închiriezi teren ieftin nu mai e de ajuns în 2024. Ai nevoie de investiţii în clădiri cu standarde înalte de sustenabilitate, de soluţii de business integration, de marketing şi promovare, de networking etc.”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Nu în ultimul rând, pe fondul crizei forţei de muncă, este nevoie de investiţii semnificative în depozite cu automatizare avansată iar în funcţie de dimensiuni şi de investiţiile asumate, un parc industrial poate trece pe break-even în 3-4 ani.
Potrivit datelor Băncii Mondiale, în lume există 20.000 de parcuri industriale, din care doar în jur de 1.000 sunt în Europa.
Turcia are peste 1.000 de parcuri industriale, cumulând 500.000 de hectare, acesta fiind un factor important care a dus la clasarea ţării ca a 16-a economie a lumii, în mai puţin de 25 de ani. Doar Istanbulul are în jur de 100 de parcuri industriale cumulând 2.500 de hectare.
Potrivit studiului dezvoltat de Frames, parcurile industriale pot reprezenta platforma logistică optimă pentru dezvoltarea investiţiilor din cercetare şi inovaţie, un domeniu în care România a rămas în urmă. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) anunţa, recent, că firmele româneşti vor avea acces la o finanţare de 4 miliarde de euro prin componenta Widening din programul-cadru Horizon Europe. Programul vizează susţinerea cercetării şi inovării în Uniunea Europeană, iar România este beneficiar direct, în calitate de stat inovator emergent.
“Dacă o companie investeşte, să spunem, 1.000.000 euro în activităţi de cercetare-dezvoltare, în anumite condiţii poate să îşi reducă impozitul pe profit cu aproximativ 80.000 euro, adică un discount de 8% asupra costurilor implicate. E un câştig important însă, dacă privim ce se întâmplă în alte ţări, este încă prea mic. În Polonia, de exemplu, se poate ajunge până la o treime din costuri deduse prin mecanismele fiscale de stimulare a inovaţiei şi cercetării”, afirmă analiştii.
Fără inovaţie, firmele româneşti au şanse mici să rămână relevante pe piaţă. Altfel spus, trebuie să inoveze constant şi nu doar în laborator, ci şi în procesele de lucru, în tot ceea ce ţine de ecosistemul business-ului, se mai arată în analiza Frames.
Experţii afirmă că, dincolo de necesara creşterea a cotei de deducere suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la calculul impozitului pe profit, firmele româneşti au nevoie de un program naţional de finanţare, dezvoltat cu ajutorul statului român.
“Încurajarea parteneriatelor public-privat (PPP), inclusiv prin susţinerea dezvoltării parcurilor industriale este esenţială în acest proces. Dacă vom operaţionaliza şi Banca Naţională de Dezvoltare, instituţie care promite că va acoperi 8% din decalajele de investiţii din sectorul CDI, cât şi 50% din decalajele de investiţii aferente IMM-urilor inovatoare, am putea asista la un reviriment în acest sector. Până să vedem asta, realitatea arată că România alocă doar 0,47% din PIB pentru cercetare, unul dintre cele mai reduse procente din UE. Prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, ne propunem să creştem la 1% din PIB”, mai arată analiza.
Analiza Frames a fost realizată la comanda comanda Asociaţiei ,,Deschidem Oraşul” din Râmnicu Vâlcea pe baza datelor oficiale privind dinamica business-ului în sectorul parcurilor industriale prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză, EUROSTAT şi o serie de firme specializate.
Bugetul Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR S.A. pe anul 2024 înregistrează o creştere de 62,24% a veniturilor totale faţă de anul anterior, respectiv o majorare cu aproape 94% a cheltuielilor destinate investiţiilor în infrastructura feroviară.
Potrivit unui comunicat al companiei, Guvernul a aprobat, în şedinţa de marţi, bugetul de venituri şi cheltuieli al CFR S.A. pentru anul în curs.
Astfel, veniturile totale sunt în valoare de 6,28 miliarde lei, în creştere cu 62,24% faţă de veniturile realizate în 2023. Cheltuielile pentru investiţiile în infrastructura feroviară sunt estimate în creştere cu 93,95%, la 5,8 miliarde lei, iar cifra de afaceri este prognozată la 1,25 miliarde lei, în creştere cu 13,34%, faţă de cea realizată la data de 31 decembrie 2023.
Din veniturile totale, 6,17 miliarde lei reprezintă veniturile din exploatare (+64,08% faţă de cele din 2023), rezultate din transferurile pentru reparaţia, întreţinerea şi funcţionarea/exploatarea infrastructurii feroviare publice, în valoare de 3,25 miliarde lei şi o creştere cu 16,53% a veniturilor din taxa de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI) de către operatorii de transport feroviar, estimate pentru acest an la 1,05 miliarde lei.
De asemenea, investiţiile în infrastructura feroviară cresc, în acest an, până la 5,80 miliarde lei, cu o finanţare de 0,14 miliarde lei din sursele proprii ale CFR S.A., 0,18 miliarde lei din alocaţii de la buget naţional şi de 5,49 miliarde lei din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, din care 3,39 miliarde lei reprezintă asistenţa financiară aferentă Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi 1,04 miliarde lei finanţare din fonduri externe nerambursabile.
În plus, o creştere cu 53,9% faţă de nivelul preliminat/realizat la data de 31 decembrie 2023 se evidenţiază la capitolul cheltuielilor totale, în valoare de 6,88 miliarde lei, din care cheltuielile din exploatare, în valoare de 6,76 miliarde lei, deţin o pondere 98,32%, iar cheltuielile financiare, de 0,11 miliarde lei deţin o pondere de 1,68%.
Digital banking-ul a devenit, în ultimii ani, mai mult decât o alternativă la banking-ul clasic pentru nevoile financiare obișnuite ale clienților – plăți, împrumuturi, economii. Tot mai mulți clienți folosesc azi băncile din telefonul mobil ca pe niște integratoare de funcții legate de bani, cheltuieli, investiții, bugete personale deoarece acestea le oferă o experiență ușor de accesat și de înțeles, costuri reduse față de banking-ul clasic, o mai mare flexibilitate a portofoliului prin diversitatea de servicii și produse, care merg de la obișnuitul card bancar și schimbul valutar în zeci de monede fiat până la instrumente complexe de investiții sau componente de educație financiară. Toate acestea în același echipament, același telefon mobil și aceeași aplicație, la o distanță de doar o apăsare de ecran, fără birocrație, fără stres, indiferent de oră, de zi, de locul unde se află clientul, acasă la el, în safari în Africa, pe o insulă grecească sau într-un resort în Egipt.
Cum au evoluat așteptările și comportamentul de client de digital banking în România, în primul trimestru al anului 2024, ne arată cel mai recent studiu Revolut Money Report.
Banca globală din propriul telefon mobil
Un studiu recent realizat de Dynata pentru Revolut arată principalele cinci motive pentru care românii folosesc băncile digitale. 69% dintre ei apelează la digital banking pentru că este ușor de folosit și intuitiv, 42% pentru că astfel economisesc bani, 33% pentru că așa câștigă timp, 26% pentru că pot face mai mult decât obișnuitele tranzacții bancare sau, în aceeași proporție, pentru că astfel pot beneficia de diferite bonusuri la încasarea salariului.
Potrivit aceluiași studiu, principalele trei caracteristici invocate de români ca fiind cele mai importante funcționalități oferite de banca digitală sunt: primirea și trimiterea de bani instant (73%), schimbul valutar (34,1%) și cashback-ul la achiziții (21,7%). Practic, în aceste răspunsuri găsim principalele motive pentru care aplicațiile globale de banking, cum este Revolut, câștigă teren tot mai mult în rândul diverselor generații de utilizatori. Dar cel mai important motiv rămâne transferul rapid de bani în diverse monede, de oriunde, oricând, la prețuri avantajoase (se aplică termeni și condiții).
Transferuri de bani de oriunde, oricând, doar cu o apăsare de ecran
Cifrele interne ale Revolut arată că, în primul trimestru al anului 2024, transferurile internaționale de fonduri au crescut, comparativ cu primul trimestru al anului 2023, atât ca volume, cât și ca număr de tranzacții. Dinamica pozitivă este influențată și de creșterea bazei de clienți, căci tot mai mulți utilizatori tind să apeleze la aceste servicii pentru a trimite fonduri către prieteni, familii, cunoscuți sau pentru a primi, mai ales atunci când se află la distanță. De exemplu, numărul transferurilor de fonduri din primele zece piețe de unde se trimit cei mai mulți bani în România a crescut cu 67%, iar suma totală transferată a depășit 570 de milioane de euro, în creștere cu 68% față de trim. I 2023.
Cele mai importante zece coridoare, după numărul de tranzacții efectuate, au fost Regatul Unit, Germania, Olanda, Belgia, SUA, Italia, Irlanda, Franța, Lituania și Danemarca. Cea mai mare creștere a sumelor totale trimise în România, cu 116%, a fost înregistrată pentru transferurile din Italia, iar a doua cea mai mare creștere a fost remarcată pentru transferurile din Germania (+97%). Suma medie transferată către un utilizator Revolut din România a fost de 3.251 euro, în primul semestru al anului (transferuri bancare), în ușoară scădere față de primul trimestru al anului trecut (-2.5%).
De asemenea, suma medie per transfer a scăzut în cazul remiterilor din Germania (-7%), Belgia (-8%), Irlanda (-2%) sau Franța (-10%), dar a progresat pentru transferurile din Statele Unite (+21%), Regatul Unit (+6%), Olanda (+3%). În ceea ce privește suma medie transferată per utilizator la nivelul întregului trimestru, cea mai mare creștere (+20%) a fost înregistrată pentru transferurile din SUA, urmate de cele din Italia (+12%).
Creșterea adopției aplicațiilor de banking care oferă servicii globale, deservind milioane de clienți în toată lumea, se reflectă și în creșterea numărului de utilizatori care fac transferuri transfrontaliere de bani cu ajutorul acestor servicii. În primul trimestru al anului 2024, numărul utilizatorilor care au trimis bani prin transferuri bancare cu Revolut, în țara noastră, a crescut cu 63% numai în cazul primelor 10 piețe. Italia s-a situat pe prima poziție, cu o creștere de peste 93%.
Lansată pe piața locală în 2018, Revolut s-a impus prin oferta avantajoasă de transferuri instant peer2peer (p2p) între clienții săi și servicii de schimb valutar. În timp, banca digitală challenger a devenit una dintre cele mai populare instituții financiare de pe piața locală, utilizată ca principalul cont bancar.
Tot din 2018, Revolut a obținut licența bancară pentru a opera în UE, emisă de Banca Lituaniei și Banca Centrală Europeană (BCE). Ulterior, compania a depus eforturi pentru a pașaporta această licență în cât mai multe piețe din UE, inclusiv România, ajungând, în prezent, la 35 de piețe din Spațiul Economic European (SEE), unde are peste 30 milioane de clienți (retail și business). Pe piața locală, Revolut are peste 3,5 milioane de clienți persoane fizice. De la 1 ianuarie 2024, Revolut Bank UAB a devenit entitate bancară semnificativă în zona euro, sub supravegherea Băncii Centrale Europene (ECB).
În mijlocul agitației din campania electorală din comuna Vernești, se întețește lupta pentru adevăr între cei care aspiră la putere și cei care au dominat și umilit comunitatea timp de 12 ani. Cu privire la actualul primar, Daniel Năstase, se aduc acuzații grave de abuzuri și corupție, subliniindu-se că timp de ani de zile a stagnat progresul în comună, iar acum, în preajma alegerilor, pare să acționeze doar pentru a-și menține poziția, încercând să-și acopere…
Bulgaria va avea avioane de luptă F-16 Block 70 și le va asigura mentenanța la o uzină din țară, fără să fie nevoită să le trimită în străinătate.
Acest anunț a fost transmis de ministrul interimar al Apărării al Bulgariei, Atanas Zapryanov.
Potrivit presei de la Sofia, ministrul “a dat asigurări” că aparatele F-16 Block 70 ale Forțelor Aeriene ale Bulgariei vor efectua mentenanța (întreținerea) completă în Bulgaria. Astfel se va elimina necesitatea ca avioanele Block 70, după ce vor intra în dotarea Forțelor Aeriene ale Bulgariei, să fie trimise în altă țară.
Compania Avionams din orașul Plovdiv (Bulgaria) urmează să primească tehnologie nouă pentru a putea realiza întreținerea aeronavelor F-16. Astfel, statul bulgar va face economii și va dezvolta experiența industriei și a specialiștilor proprii. Avionams este prezentată, în prezent, drept întreprindere de reparații aeronautice.
Ministrul bulgar a precizat că și vehiculele de luptă Stryker, care vor fi achiziționate pentru infanterie, vor avea mentenanța asigurată în Bulgaria.
Bulgaria a cumpărat, direct din SUA, avioane de luptă F-16 Block 70, aceasta fiind cea mai nouă versiune de F-16 pe care Statele Unite o oferă altor țări. Aeronavele F-16 sunt produse de firma Lockheed Martin. Spre deosebire de România, Bulgaria nu are în plan să cumpere avioane F-35.
Ca o variantă de tranziție spre modelul F-35, România a cumpărat avioane F-16 second hand. Primele 17 asemenea aeronave au fost cumpărate din Portugalia și sunt deja în serviciul Forțelor Aeriene Române. Alte 32 de aeronave F-16 au fost cumpărate de România din Norvegia. “Ministerul Apărării Naționale a obținut, în decembrie 2021, aprobarea Parlamentului României pentru inițierea procedurilor de achiziție și derulării acestora conform prevederilor Legii nr. 214 din 2022. Instituția militară a convenit cu reprezentanții norvegieni contractul de achiziție a 32 de avioane F-16 în configurația M6.5.2, motoare de rezervă și suport logistic. Valoarea contractului semnat astăzi cu Guvernul Regatului Norvegiei este de 388 milioane euro și se va derula pe o perioadă de trei ani, primele aeronave urmând să fie livrate spre sfârșitul anului 2023”, preciza un comunicat de presă al MApN.
Actorul Florin Piersic rămâne în spital însă are “o evoluție lent favorabilă”, anunță un comunicat transmis de Spitalul Clinic de Ortopedie Foișor.
Comunicatul a fost transmis în dimineața de 14 mai 2024.
“Evaluarea pacientului Florin Piersic, făcută în această dimineață, de către echipa medicală prezintă o evoluție lent favorabilă. Starea generală se ameliorează, parametrii biologici inflamatori înregistrează o scădere față de ziua precedentă”, precizează comunicatul difuzat de conducerea Spitalului Foișor.
Actorul Florin Piersic are 88 de ani. Medicii i-au pus diagnosticul de septicemie (infecție generalizată). După un tratament în spital și după ce i-a fost extrasă proteza pe care o avea montată la genunchi, pacientul a reușit pentru prima oară, în ziua de 11 mai, să se ridice pe marginea patului.
Acum câteva zile, premierul Ciolacu și ministrul Rafila făcuseră o vizită la Spitalul Foișor, pentru a se interesa de starea îndrăgitului actor.
Construirea unui singur loc de parcare etajat, în Brașov, costă 20.000 de euro, a anunțat primarul municipiului, Allen Coliban.
Primarul municipiului Brașov s-a referit la acest subiect într-o dezbatere care s-a desfășurat, în seara de 13 mai, la Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).
Dezbaterea organizată de AHK a avut ca temă alegerile din anul 2024 și oportunitățile pentru mediul de afaceri din România. În acest context, primarii din câteva mari orașe au expus problemele pe care trebuie să le rezolve. Allen Coliban a precizat că o construire de loc de parcare “pe verticală” a ajuns să coste, în Brașov, 20.000 de euro, ceea ce înseamnă foarte mult pentru administrația locală din Brașov. “La banii ăștia, nu ne-ar ajunge tot bugetul ca să facem locuri de parcare”, a subliniat primarul.
Varianta mult mai ieftină este de a amenaja locuri de parcare tradiționale, pe sol, dar aceasta se exclude întrucât “ar trebui să betonăm tot”, a explicat primarul Coliban.
Municipiul Brașov este aglomerat nu doar din cauza automobilelor localnicilor ci, în mod special, de cele ale turiștilor. Primarul Coliban insistă pentru un proiect care să interzică accesul auto în centrul istoric al municipiului Brașov, cu excepția rezidenților, în perioada weekendurilor și a sărbătorilor. Primarul Coliban anunța acum câteva zile, într-o postare pe facebook, că acest proiect este cerut de locuitorii din cartierul Șchei. Dacă ar fi aprobată această interdicție, ea ar duce la scăderea nivelului de emisii și de poluare sonora din centrul istoric și ar urma tendințele orașelor europene “de a pietonaliza cât mai multe zone centrale”, explica primarul Coliban.
Rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,07%, cele nealimentare cu 7,17%, iar serviciile cu 10,05%, potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
“Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,08%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 2,4%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 a fost 5,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) faţă de precedentele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) a fost 8,1%”, se arată în comunicatul INS.
Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) faţă de precedentele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 8,0%.
Ședința de guvern programată în ziua de 14 mai 2024 se va desfășura în municipiul Brașov, anunță un comunicat transmis de la Palatul Victoria.
Nu există o explicație pentru decizia premierului Ciolacu de a convoca ședința la Brașov. Pe ordinea de zi a ședinței figurează însă câteva acte normative legate de viitoarea autostradă Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea.
O altă ipoteză ar fi aceea că, după ce președintele PNL, Nicolae Ciucă, a lansat acum câteva zile candidații PNL la alegerile locale în județul și în municipiul Brașov, și președintele PSD, Marcel Ciolacu, vrea să prezinte candidații PSD în județul Brașov.
Ședința de guvern din 14 mai se desfășoară la Cercul Militar din Brașov începând cu ora 12. Premierul Ciolacu și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, vor reveni imediat după această ședință la București, întrucât la ora 17 au programată participarea la inaugurarea unui spital de stomatologie, în Sectorul 4.
Guvernul Ciolacu urmează să aprobe suplimentarea cu 365 de milioane de lei a subvențiilor pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Suplimentarea este aferentă lunii mai 2024, conform unui Memorandum formulat de Ministerul Agriculturii. Memorandumul se intitulează “Suplimentarea limitelor de credite de angajament și credite bugetare aprobate pe luna mai 2024 pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”.
Banii alocați suplimentar sunt necesari pentru plata “ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru anul de cerere 2023”. Aceste ajutoare urmează să ajungă la peste 250.000 de beneficiari, precizează Memorandumul prezentat de MADR.
Guvernul României va discuta acest Memorandum în ședința din 14 mai 2024.
