17 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
Acasă Blog Pagina 1000

Un tramvai Imperio a luat foc în municipiul Arad

Un tramvai nou Imperio a luat foc, joi seară, în cartierul Aradul Nou din municipiul Arad, după ce pantograful a rupt firul aerian, care la atingerea caroseriei a topit tabla din aluminiu de pe acoperiş.

Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Arad, pompierii militari au intervenit cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă, o autospecială pentru descarcerare şi un echipaj SMURD.

Conform sursei citate, incendiul a fost lichidat și nu au fost înregistrate victime, la momentul incidentului în tramvai aflându-se o persoană care s-a autoevacuat în condiţii de siguranţă.

Tramvaiul era aproape gol în condiţiile în care locul incidentului era capăt de linie, respectiv în faţa Gării Aradul Nou.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Ucraina militează pentru crearea unui nou Tribunal „Nurnberg”

Ucraina îşi mobilizează serviciile juridice şi diplomatice pentru a avansa împreună cu partenerii săi către crearea unui tribunal special pentru invazia rusă inspirat din cel stabilit de aliaţi în oraşul german Nurnberg pentru judecarea responsabililor nazişti după al Doilea Război Mondial.

Partea cea mai vizibilă a acestor eforturi a fost desfăşurarea săptămâna trecută în oraşul ucrainean Liov a unei întâlniri internaţionale ce a reunit reprezentanţi ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) şi ai UE, precum şi procurorii generali din SUA şi din mai multe ţări europene, informează EFE, citată de Agerpres.

“Va veni ziua când (preşedintele rus Vladimir) Putin şi aliaţii lui vor plăti pentru faptele lor într-un tribunal special”, crede ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.

Ucraina a iniţiat deja acţiuni contra Rusiei la CPI, dar acest tribunal cu sediul la Haga poate judeca crimele comise în agresiunea contra unei ţări doar dacă statul responsabil este unul dintre semnatarii tratatului de creare a acestei curţi, iar Rusia nu se numără printre ele.

De asemenea, în timp ce la Haga pot fi judecate crime de război şi contra umanităţii ce ar fi putut fi comise în Ucraina de trupele ruse, tribunalul nu are competenţe în judecarea deciziei de a invada o ţară, astfel că, privind din această perspectivă strict juridică, ar fi greu ca Putin să fie aşezat acolo în banca acuzaţilor.

“Toate crimele încep cu o crimă originală: aceea a agresiunii”, a indicat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. “Trebuie să-i pedepsim pe cei care au început războiul”, este de acord şi şeful său de cabinet, Andrii Yermak.

Una din opţiunile imaginate de Ucraina este ca un asemenea tribunal să beneficieze de sprijinul ONU, dar multe dintre statele membre ale organizaţiei mondiale, mai ales cele din Africa, Asia şi America Latină, se opun acestei idei, având în vedere legăturile lor cu Rusia sau teama că Occidentul ar putea folosi apoi împotriva liderilor acestor ţări astfel de mecanisme.

În aceste condiţii, alternativa sugerată de Kiev este lansarea unui tribunal cu participarea individuală a ţărilor dispuse să-l sprijine, sperând să reunească un număr cât mai mare de ţări.

Îndemnând la realism şi avertizând asupra pericolului de a ostiliza şi mai mult Rusia, ţări precum Marea Britanie sau Germania par să încline spre ideea unui “tribunal hibrid”, aflat sub jurisdicţie ucraineană, dar care să includă şi judecători internaţionali.

Şeful de cabinet al lui Zelenski nu agreează însă această variantă. Ea este “inacceptabilă pentru că nu avem garanţii că va pune capăt impunităţii” liderilor ruşi, spune Yermak. Kievul vrea un tribunal cu legitimitate internaţională şi nu o curte care să consolideze narativul “conflictului între state”, motivează apropiatul preşedintelui ucrainean.

În timp ce continuă să caute soluţii de creare a unui astfel de tribunal, Ucraina lucrează şi la strângerea de probe pentru judecarea responsabililor celor peste 70 de mii de crime de război pe care Kievul susţine că le-a înregistrat până în prezent.

Pentru a contribui la acest demers, participanţii la conferinţa desfăşurată la Liov au promis că înainte de vara care vine vor deschide un “Centru pentru investigarea crimelor agresiunii ruse”. Cu sediul la Haga, acest centru va avea sarcina de a analiza şi conserva elementele care ar putea fi considerate probe ale faptelor incriminate, dacă ele vor fi judecate vreodată.

Din această mobilizare nu lipseşte nici societatea civilă. De pildă, organizaţia ne-guvernamentală “Justice Initiative Fund”, creată de scriitorul Stanislav Aseiev, fost deţinut politic de către separatiştii pro-ruşi din provincia ucraineană Doneţk, oferă recompense băneşti pentru informaţiile care ar ajuta la capturarea presupuşilor responsabili ruşi sau pro-ruşi pentru crime de război.

“Principala noastră sursă (de informaţii n. red.) este inamicul”, a explicat Aseiev presei. De pildă, “ni s-ar putea da adresa cuiva din Doneţk sau chiar să ni-l predea pe front”, exemplifică scriitorul, care colectează din “donaţii” bani ce fac posibile astfel de trădări în tabără rusă

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Enel își vinde activele din România către o companie din Grecia. Mesajul companiei

Grupul energetic italian Enel își vinde activele din România către o companie din Grecia. Tranzacția se ridică la suma de 1,26 de miliarde de euro și va fi încheiată în după jumătatea acestui an.

Enel este unul dintre cei mai importanți jucători din energie pe piața din România, unde a venit în anul 2005 și unde are, în total, peste 3 milioane de clienți.

Reacția companiei

Ca urmare a anunțului conform căruia Enel S.p.A. (“Enel”) a semnat astăzi cu firma greacă Public Power Corporation S.A. (“PPC”) un acord pentru vânzarea tuturor participațiilor deținute de către Grupul Enel în România, Enel România revine cu următoarea precizare pe care vă rugam să o includeți în articolele dumneavoastră sau să o aveți în vedere în cazul redifuzării știrii.

Toate activitățile operaționale ale Enel în România se desfășoară și vor continua să se desfășoare în mod normal, fără a afecta partenerii și clienții finali care vor beneficia în continuare de toate serviciile și produsele cu care sunt obișnuiți.

TVR l-a concediat pe Marian Olaianos din motive disciplinare grave

Marian Olaianos, unul dintre cei mai cunoscuți comentatori sportivi ai TVR, a fost concediat, după 24 de ani de când s-a angajat la postul public de televiziune. Reprezentanții SRTv i-au înmânat lui Marian Olaianos decizia de sancționare cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Decizia a fost emisă ca urmare a raportului comisiei de cercetare disciplinară, elaborat în baza sesizării depuse de Nadine Vlădescu, în luna octombrie 2022, privind fapte de violență fizică și verbală a unui angajat al TVR – jurnalistul Marian Olaianos – asupra sa, însoțită de certificat medico-legal și de alte documente medicale.  

Cercetarea disciplinară a fost demarată în urma sesizării primite de angajator de la Nadine Vlădescu şi în baza dispoziţiei Președintelui-Director General al SRTv, Dan Cristian Turturică.

Raportul comisiei de cercetare disciplinară a fost înaintat Preşedintelui –Director General, în data de 1 februarie 2023, cu propunerea de sancționare a lui Marian Olaianos prin desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, au precizat reprezentanții SRTv.

Având în vedere faptul că, în perioada 19 decembrie 2022 – 8 martie 2023, Marian Olaianos s-a aflat în concediu de odihnă și medical, jurnalistul a primit decizia astăzi, 9 martie, când a revenit la serviciu.

Temeiul legal care a stat la baza emiterii deciziei constă în analiza unor documente medicale (certificatul medico-legal emis de IML), alte examinări medicale efectuate după actele de violență suferite de Nadine Vlădescu, înregistrări video care surprind cu claritate actele de violență, audieri ale martorilor, precum și alte înscrisuri relevante care certifică abaterile disciplinare grave ale lui Marian Olaianos. Totodată, în cadrul audierii din data de 9 decembrie 2022, Marian Olaianos a declarat în fața comisiei următoarele: “aflându-mă într-o stare de maximă tensiune emoțională, în încercarea de a mă apăra am impins-o pe Nadine la perete, apucând-o de zona gâtului”.

Accident cu șapte răniți pe DN 1, în județul Cluj

Şapte persoane au fost rănite într-un accident rutier produs, joi seara, pe DN 1, între localităţile Bologa şi Poieni din judeţul Cluj.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Cluj informează că în accident au fost implicate un autotren şi un microbuz. Din primele informaţii au rezultat şapte victime, iar uneia dintre acestea i se aplică manevre de resuscitare.

Conform aceleiaşi surse, la faţa locului au intervenit o autospecială de stingere, o autospecială cu modul de descarcerare, patru echipaje SMURD şi trei echipaje de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean. Nu s-a impus activarea planului roşu de intervenţie.

Potrivit Centrului Infotrafic din cadrul Poliţiei Române, traficul rutier a fost întrerupt pe ambele sensuri de mers. 

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Mai importante decât rotația guvernamentală. Se trag sfori și pun șefi în instituții cheie înainte de alegeri

De la Guvern se dă tonul, dar e nevoie de ,,comandanți” care să pună în aplicare ordinele primite. Ne apropiem cu pași repezi de cele patru rânduri de alegeri din 2024 și mai mult ca niciodată trebuie puși în scaunul de director personaje utile, mai ales că multora le expiră mandatele chiar în aceste luni.

Marile negocieri între PNL și PSD au început de ceva vreme pe funcții cheie din instituții cu greutate ale statului, până ca actuala Coaliție să decidă cum vor fi reîmpărțite ministerele.

Spre exemplu, Autoritatea Electorală Permanentă a fost adjudecată de PSD, iar acum se caută președinte, după ce Constantin-Florin Mitulețu Buică și-a dat demisia din funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente, după scandalul legat de angajarea cumnatei sale pe post de consilier. Actualul prefect al Capitalei, Toni Greblă, a fost în cărți până acum câteva zile, însă decizia de a fi pus în funcție a fost amânată.

Ne reamintim că și Toni Greblă, fost judecător la CCR, a fost achitat definitiv de ICCJ în 2019, pentru fapte din 2015, când procurorii DNA l-au acuzat după efectuarea percheziţiilor domiciliare la ferma sa de struţi, de trafic de influenţă, fals în acte şi coordonarea unui grup infracţional.

Despre preluarea acestei funcţii de către un liberal, șeful PSD Marcel Ciolacu spunea: “Despre preşedintele AEP nu discutăm politic şi nu îl împărţim politic între PSD şi PNL. A existat o procedură în Parlament, unde s-au depus anumite dosare, unele au fost acceptate. Deci, sunt ferm convins de independenţa instituţiei.”.

O altă instituție cheie în criza energetică este compania Hidroelectrica. Actuala conducere a instituției ar urma să plece acasă sau nu în frunte cu Bogdan Nicolae Badea, susținut de PNL, care încasează un salariu lunar potrivit declarațiilor de avere de 15.000 euro pe lună. Mandatul actualei conduceri va expira în luna iunie a acestui an.

Șeful de la ANRE Dumitru Chiriță, ținut în brațe de PSD și a cărui mandat a fost prelungit până în luna aprilie 2023, ar putea fi înlocuit sau dimpotrivă reales încă 4 ani. Dumitru Chiriţă a încasat de la ANRE, în anl fiscal precedent, suma de 710.564 lei (145.000 de euro), în medie 59.100 lei pe lună (12.080 euro). Ar fi pretins şi primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 de euro. În 2019 Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat definitiv pe Toni Greblă.

O altă instituție cheie ar fi CNA. Singurul candidat este Monica Gubernat, susținută de PSD. Plenul Parlamentului a votta-o deja pe această funcțue. Pentru a o putea reinstala pe Monica Gubernat ca președinte al CNA, a fost nevoie de modificarea Legii de funcționare a instituției, care prevede clar că un președinte demis nu mai poate ocupa funcția. Gubernat fusese demisă din funcție în iulie 2021 de coaliția PNL – USR, iar acum va fi repusă în funcție la cererea PSD. Sub șefia lui Gubernat, CNA s-a remarcat prin lipsa de reacție față de derapajele de la principalele televiziuni.

La Autoritatea de Audit a Curții de Conturi, postul aparține tot PSD. Camelia Pricopie, noul vicepreşedinte al Autorităţii de Audit (care va deţine din această funcţie şi pe aceea de consilier al Curţii de Conturi), a fost, potrivit CV-ului, din anul 2012 şi până acum consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României.

Joi, deputații membri ai Forța Dreptei și ai USR au depus sesizări la Curtea Constituțională pentru a contesta hotărârile Parlamentului de numire a președintelui Consiliului Național al Audiovizualului, respectiv a unui consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit.

Alegeri în această perioadă sunt și pentru funcția de procuror general al PÎCCJ și procuror-șef DNA, dar și la DIICOT. În momentul de față primele două poziții ar fi agreate de ministrul justiției, Cătălin Predoiu, din partea PNL. Este vorba despre Marius Ionuț Voineag pentru funcția de procuror-șef DNA. Cel care l-a protejat pe premierul Nicolae Ciucă în scandalul de plagiat. Alex Florin Florența este candidatul pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ. Cuvântul final îl va avea Klaus Iohannis.

Ca o concluzie, este limpede de observat că cele mai multe funcții cheie sunt deținute de PSD. PNL pare că nu ținut să dețină funcții în instituții care să îi ajute la alegerile de anul viitor, cele europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

Profită de absența lui Djokovic! Ce și-a propus Carlos Alcaraz pentru Indian Wells

Tenismanul spaniol Carlos Alcaraz şi-a anunţat public obiectivul de a-şi recupera poziţia de lider mondial ATP, deţinută de sârbul Novak Djokovic, la turneul Masters 1.000 de la Indian Wells.

În absența lui Djokovic, care nu a primit viza pentru a putea intra în SUA, deoarece nu este vaccinat împotriva Covid-19, tânărul spaniol și-a anunțat fanii că visează să revină pe primul loc în clasamentul ATP: „Voi încerca să fac asta. Pentru mine, să câştig acest turneu şi să fiu din nou numărul 1 mondial este un obiectiv excelent”.

Alcaraz poate urca pe primul loc în ierarhia ATP dacă va câştiga la Indian Wells. Campionul de la US Open 2022 a bătut recordul de precocitate devenind cel mai tânăr lider mondial din istorie la doar 19 ani.

Djokovic a revenit însă pe fotoliul de lider în ianuarie, după ce a câştigat Australian Open, al 22-lea său titlu de Grand Slam din palmares.

Alcaraz, care din cauza unor probleme fizice nu a jucat la Melbourne, este cap de serie numărul 1 la Indian Wells şi a acces direct în turul doi unde îl va înfrunta pe învingătorul dintre australianul Thanasi Kokkinakis şi americanul Brandon Holt.

„Desigur, sunt destul de mulţi jucători grozavi care au şanse să câştige turneul, dar eu cred în şansele mele”, a spus ibericul.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

ASF ia în calcul plafonarea prețurilor la asigurările RCA

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ia în calcul plafonarea preţurilor la RCA pentru o perioadă determinată, variantele fiind analizate de către specialşiti. Decizia s-ar aplica atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice.

“Avem la categoriile la care se încadrează peste 90% din automobilele asigurate RCA o creştere medie de circa 16 procente. Cu toate acestea, sau mai ales în acest context, confirm, în vederea protecţiei consumatorilor, Autoritatea de Supraveghere Financiară ia în calcul plafonarea tarifelor la RCA pentru o perioadă determinată de timp, vom vedea exact care este soluţia concretă. Analizăm toate datele necesare unei astfel de decizii”, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al ASF, Daniel Apostol, la Digi 24.

Doi bărbați, reținuți pentru introducerea în țară a 25 kg de droguri

Doi bărbaţi au fost reţinuţi, pentru 24 de ore, pentru că ar fi expediat, din Spania, 25 kilograme de canabis şi haşiş prin intermediul unei firme de curierat către România.

„Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti – Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Ilfov, împreună cu procurorii DIICOT – Structura Centrală, au documentat activitatea infracţională a două persoane bănuite de introducerea în ţară de droguri de risc şi trafic de droguri de risc”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), citat de AGERPRES.

În ambele cauze, s-a reţinut că bănuiţii s-ar fi deplasat în Spania, de unde ar fi achiziţionat peste 10 kilograme de canabis şi un kilogram de haşiş, respectiv aproximativ 10 kilograme de canabis, pe care le-ar fi ambalat şi expediat prin intermediul unei firme de curierat către România.

„La data de 8 martie, persoanele bănuite au fost prinse în flagrant delict de către organele de urmărire penală în timp ce ridicau, din municipiul Bucureşti, coletele expediate din Spania, în care se aflau disimulate drogurile de risc, ce erau destinate comercializării către consumatori din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov”, arată sursa citată.

Joi, procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus, în cele două dosare distincte, reţinerea, pentru 24 de ore, a celor două persoane cercetate pentru săvârşirea infracţiunilor de introducere în ţară de droguri de risc şi trafic de droguri de risc.

„În cursul zilei de astăzi, a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, cu propunerea de arestare preventivă a acestora pentru 30 de zile”, precizează IGPR.

Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română şi Biroul Tehnic şi de Criminalistică din cadrul DIICOT. 

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Alertă. Cutremur puternic în Italia

Un cutremur puternic a zguduit joi după-amiază o regiune din centrul Italiei, în apropiere de orașul Perugia, potrivit Ansa.it.

Un raport inițial al Centrului Seismologic European Mediteranean a anunțat că a fost un cutremur cu magnitudinea 5, dar autoritățile italiene l-au evaluat la 4,4 și au precizat că epicentrul a fost în orașul Umbertide, la nord-est de Perugia.

Nu sunt pagube raportate deocamdată

Clădirile, inclusiv școlile și spitalele, au fost verificate pentru a vedea dacă au fost afectate, dar nu au existat rapoarte inițiale privind urgențe, a adăugat el.

În prezent nu sunt raportate urgențe în provincia Perugia. ANSA a fost informată de Regiune după ce președintele Donatella Tesei a avut un prim contact cu autoritățile de protecție civilă, care monitorizează situația.

Comisia de Recurs a dat verdictul în cazul Sepsi OSK – FCU Craiova: meciul se rejoacă!

Partida dintre Sepsi OSK și FCU Craiova, suspendată din cauza scandărilor xenofobe ale fanilor echipei din Bănie, se va rejuca din minutul 1, în urma deciziei dictate de Comisia de Recurs a FRF.

Comisia de Recurs a decis ca partida disputată la Sf. Gheorghe la finalul lunii ianuarie și suspendată de arbitru în minutul 26 din cauza scandărilor cu caracter xenofob ale fanilor Craiovei să se rejoace.

Inițial se decisese victoria lui Sepsi OSK cu 3-0, „la masa verde”, însă lucrurile s-au schimbat radical astăzi.

Partida se va rejuca joia viitoare, la Sf. Gheorghe, fără suporterii Craiovei în tribune. Meciul se va disputa din minutul 1, deși a fost oprit în minutul 26.

Iată noul clasament al Ligii 1, după decizia de astăzi:

  • 1. Farul – 61 puncte
  • 2. CFR Cluj – 60 puncte
  • 3. FCSB – 54 puncte
  • 4. Rapid – 52 puncte
  • 5. Universitatea Craiova – 51 puncte
  • 6. U Craiova 1948 – 40 puncte
  • 7. Sepsi – 39 puncte

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Reacția ANPC în urma majorării polițelor RCA

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu, a declarat joi, referindu-se la creşterea poliţelor RCA, că piaţa este liberă, dar că în cazul în care se va stabili că au existat “înţelegeri în spatele uşilor închise”, autorităţile vor face investigaţiile necesare.

“Trebuie să înţelegem: comerţul, fie el cu produse sau servicii, este liber. Cred că o piaţă concurenţială corectă va stabili fiecare dintre operatorii economici din domeniu dacă a făcut alegerea corespunzătoare. Bineînţeles, acolo unde la un moment dat se poate identifica că au existat înţelegeri în spatele uşilor închise, sunt convins că autorităţile competente vor face investigaţiile ce se cuvin”, a arătat el în cadrul unei declaraţii de presă susţinute la Palatul Victoria.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a declarat că Guvernul are disponibilitatea de a-şi oferi sprijinul, în limita atribuţiilor pe care le are. Pe de altă parte, a reamintit că Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) nu se află în subordinea Guvernului şi a menţionat că autoritatea de reglementare are “toate pârghiile legale pe care statul le-a oferit” pentru a gestiona astfel de situaţii.

“Există în primul rând o autoritate în domeniu, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară. Responsabilităţile legale ale acestei entităţi, care se află în subordinea altei instituţii decât Guvernul României, sunt cât se poate de clare şi sunt convins că această instituţie a statului român face toate demersurile necesare pentru a gestiona această situaţie. Din perspectiva Guvernului, există, desigur, tot sprijinul necesar, în limita atribuţiilor pe care Guvernul le are şi care, desigur, reprezintă o plajă foarte limitată în raport cu autoritatea de reglementare pe care o reprezintă ASF. Cu siguranţă, în zilele următoare, ASF, în primul rând – poate şi cu sprijinul altor instituţii, dar având în primă instanţă, până la urmă, responsabilitatea legală care îi revine – va analiza şi va propune, va lua măsurile care se impun într-un astfel de context”, a precizat acesta.

Pledoarie regală pentru Republica Moldova la vizita din Suedia

În a doua zi a vizitei Familiei Regale a României în Regatul Suediei, în jurul dimineții, Custodele Coroanei şi Principele Consort au vizitat Institutul Suedez de Afaceri Internaționale, unde Majestatea Sa a susţinut în faţa audienţei discursul “EU and NATO’s Eastern borders security. A Romanian perspective”, la invitaţia ambasadorului Jakob Hallgren, președintele institutului.

La eveniment au luat parte cercetători și membri ai institutului, reprezentanți ai Corpului Diplomatic străin acreditat la Stockholm, conducerea institutului-gazdă, reprezentanții Ambasadelor României și Republicii Moldova și reprezentanți ai Casei Majestății Sale. Custodele Coroanei a participat la un amplu dialog cu cei prezenți.

Discursul Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei române la Institutul Suedez de Afaceri Internaționale Stockholm, 8 martie 2023

„ Domnule ambasador Hallgren,

Excelențele Voastre,

Cercetători și membri ai Institutului,

Doamnelor și domnilor,

Eu și soțul meu vă suntem recunoscători pentru amabila invitație de a vizita distinsul dumneavoastră Institut și pentru onoarea de a mă adresa dumneavoastră astăzi. Trebuie să încep prin a aminti ospitalitatea pe care acest Institut a oferit-o răposatului meu tată, Regele Mihai, când a venit să vă vorbească despre țara noastră în urmă cu 21 de ani. Merită să ne amintim unde era România la acea vreme. Încă nu era membru nici al NATO, nici al Uniunii Europene, deși era candidat pentru ambele. AGERPRES

De asemenea, vreau să profit de această ocazie pentru a felicita Suedia pentru actuala ei președinție a Consiliului Uniunii Europene. Deși încă nu am ajuns la jumătatea președinției dumneavoastră, am beneficiat deja de celebrele calități suedeze: determinare calmă, simț clar al priorităților și scopului și management eficient al chestiunilor Uniunii Europene, într-un moment în care continentul nu putea fi mai turbulent și când pericolele cu care ne confruntăm nu puteau fi mai presante.

Nu cred că există mulți care să fie în dezacord cu prioritățile președinției suedeze a UE: securitatea, precum și susținerea valorilor democratice și statul de drept sunt sarcinile pe care guvernul dumneavoastră le urmărește în beneficiul întregului nostru continent. După cum a spus pe bună dreptate prim-ministrul dumneavoastră în discursul său la Riksdag la începutul președinției, „țările noastre sunt diferite și, uneori, avem perspective diferite”, dar diversitatea noastră este puterea noastră și, în cele din urmă, esența Uniunii. Kremlinul nu ne-a luat niciodată în serios și a presupus întotdeauna că vom fi divizați și slabi. Ei bine, le-am dovedit că au greșit în ultimul an.

Europa are de asemenea noroc, cred, că președinția suedeză va fi urmată de cea a Spaniei. Aceleași perspective, de la limita nordică a continentului nostru până la cea sudică, într-un singur an; cu greu poate fi găsit un exemplu mai bun al unității noastre.

Datoria mea, astăzi, este însă să vă atrag atenția asupra Estului european și să vă rog să reflectați asupra potențialelor pericole de escaladare a agresiunii oribile pe care Rusia a lansat-o împotriva Ucrainei. Am notat că doi dintre colegii dumneavoastră de aici de la Institut au publicat recent o cercetare intitulată „Soarta Europei va fi decisă în Ucraina”. Sunt de acord cu argumentul lor, dar aș dori să adaug la aceasta o altă țară în favoarea căreia Europa trebuie să ia poziție pentru ca siguranța continentului să fie deplină: Republica Moldova.

Excelențele Voastre,

Doamnelor și domnilor,

Nu am fost niciodată de acord cu cei care au susținut că războiul din Ucraina este o chestiune limitată, care privește doar o singură țară. După cum știm cu toții, invazia militară total nejustificată și neprovocată împotriva Ucrainei este produsul unei ideologii imperialiste, care susține că Rusia – deja cea mai mare țară de pe Pământ – trebuie să devină și mai mare și că Rusia are dreptul la o sferă de influență în Europa. Națiunile noastre susțin astăzi eforturile de autoapărare ale Ucrainei nu numai pentru că acest lucru este corect din punct de vedere moral și justificat din punct de vedere legal, ci și pentru că știm că o victorie a Ucrainei este esențială pentru securitatea întregului nostru continent. Și dumneavoastră, suedezii, ați decis să aderați la NATO pentru că ați înțeles că ceea ce se întâmplă în Ucraina răstoarnă toate ipotezele noastre anterioare despre aranjamentele europene de apărare.

Cu toate acestea, cu mult înainte ca tancurile rusești să încalce suveranitatea Ucrainei, vulnerabila Republică Moldova fusese deja supusă unui tip de agresiune și strategii rusești care ulterior au devenit și soarta Ucrainei.

Moldova a fost unul dintre primele teritorii foste sovietice care a experimentat tehnicile de destabilizare ale Moscovei, care astăzi ne sunt familiare tuturor. Așa-numita „Republică Moldovenească Transnistreană” – cunoscută astăzi drept Transnistria – a fost înființată încă din 1991, chiar înainte ca Uniunea Sovietică să fie dizolvată oficial. Niciun guvern din lume – nici măcar cel al Rusiei – nu recunoaște această așa-zisă republică. Dar trupele rusești sunt acolo, sub o formă sau alta, de peste trei decenii.

Moldova a fost supusă acestor presiuni și nu numai. A supraviețuit, dar a rămas relativ săracă și foarte vulnerabilă. Și tocmai când a ales un lider pro-occidental și un guvern hotărât să elimine corupția și să consolideze instituțiile democratice, invazia Rusiei în Ucraina a plasat Moldova în circumstanțe extrem de periculoase. Legătura dintre războiul din Ucraina și situația Moldovei este evidentă pentru toată lumea și continuă să existe.

Doamnelor și domnilor,

Eu și soțul meu suntem adesea în Republica Moldova și vă pot spune fără echivoc că actualii lideri de la Chișinău sunt cu adevărat angajați în integrarea europeană. Cu toate acestea, ei se luptă în fiecare zi cu acte de destabilizare și cu sărăcia. Putem fi siguri că, dacă războiul din Ucraina se va sfârși curând, încercările de destabilizare a Moldovei nu se vor opri, ci, în mod paradoxal, vor crește. Asigurarea faptului că Moldova rămâne ferm angajată în politica sa de integrare europeană este o parte inseparabilă a asigurării că Ucraina prevalează în apărarea sa; cele două sunt fețele aceleiași monede.

Prin urmare, situația din Moldova rămâne atât precară, cât și periculoasă. Autoritățile de la Chișinău au avertizat că Rusia este acum hotărâtă să destabilizeze guvernul Republicii Moldova. Și aceasta pentru că tulburările din Moldova ar crea un pericol real în spatele principalelor forțe ale Ucrainei care rezistă acum invaziei ruse.

Aud uneori argumente că România trage semnale de alarmă în favoarea Moldovei pentru că avem motive ascunse, respectiv reunificarea Moldovei cu România. Da, împărtășim aceeași limbă și aceeași istorie. Și, da, dacă nu ar fi fost acea alianță fatidică dintre Hitler și Stalin, poporul de pe ambele maluri ale râului Prut (care desparte astăzi Republica Moldova de România) ar fi rămas împreună. Ori de câte ori merg în Moldova mă simt ca acasă. Și de când ocupația sovietică a trecut, istoria, limba și tradițiile noastre comune înfloresc din nou, la fel ca amintirea Regelui Ferdinand, străbunicul meu care a pecetluit crearea României unite la sfârșitul Primului Război Mondial.

Dar obiectivul pe care mi l-am asumat acum, atât cu sprijinul Guvernului României, cât și cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova, este acela de a fi siguri, pur și simplu, că Republica Moldova nu este mistuită de tragedia care afectează acum Ucraina; că guvernul ei reformist este sprijinit în atingerea obiectivului său; și că cetățenilor din Moldova li se permite să decidă propriul viitor, în loc să aibă viitorul decis de alții.

Salut decizia Uniunii Europene de anul trecut de a acorda Moldovei statutul de candidat. De asemenea, este încurajator faptul că, în cadrul recentului său discurs în Parlamentul European, Președintele Zelensky a evidențiat Moldova în mesajul său. Și este limpede favorabil faptul că Președinta Maia Sandu a fost invitată la summit-ul pe care Președintele SUA, Joe Biden, l-a susținut recent la Varșovia, cu liderii țărilor care se învecinează fie cu Rusia, fie cu Ucraina. Aliații noștri au observat clar prezența ei.

Cu toate acestea, mă simt obligată să adaug că avem nevoie să fim conștienți de urgența în sprijinirea Republicii Moldova. După ce a acceptat Republica Moldova ca țară candidată, UE ar trebui să înceapă cât mai repede posibil identificarea obiectivelor asupra cărora trebuie să se concentreze guvernul Republicii Moldova pentru a-și grăbi aderarea la UE.

Da, decalajul de prosperitate dintre Moldova și UE rămâne mare. Și da, există dificultăți serioase în buna guvernare a țării. Dar, în același timp, cetățenii Republicii Moldova sunt probabil unii dintre cei mai înflăcărați susținători ai Europei. Iar populația este de o dimensiune modestă, așa că procesul de integrare, precum și prețul care ar putea trebui plătit pentru acesta, rămâne modest.

În plus, după cum arată pe deplin exemplul tragic al Ucrainei, alternativa de a nu profita de oportunitatea integrării europene ar însemna un efort de integrare mult mai costisitor și mai disperat într-o etapă ulterioară. Oricând s-ar încheia războiul din Ucraina, Ucraina va avea nevoie de garanții de securitate și de fonduri vaste de reconstrucție economică și nimic nu va produce rezultatele necesare dacă Moldova nu este inclusă în ecuație.

În plus, granițele noastre de est nu vor fi pașnice decât dacă acestor două țări li se permite să trăiască în pace. Și, așa cum am descoperit prin propria noastră experiență românească, aceste națiuni nu își vor găsi pacea decât dacă fac parte din familia europeană. Este foarte simplu.

Doamnelor și domnilor,

Știu că există multe alte priorități cu care ne confruntăm astăzi în Uniunea Europeană și că toate necesită atenția noastră. Dar, cu riscul de a afirma ceea ce este evident pentru toată lumea, de obicei nu ajungem să alegem noi crizele; crizele ne aleg pe noi. Pentru o dată, să avem înțelepciunea de a anticipa următoarea criză. Făcând tot posibilul ca Moldova să rămână întreagă și liberă.

Mulțumesc!”, transmite romaniaregala.ro.

La Palatul Regal din Stockholm, Majestatea Sa și Principele Consort au fost oaspeții Majestăților Lor Regele Carl XVI Gustaf și Regina Silvia. La prânzul oferit de suveranii suedezi au luat parte ASR Principesa Moștenitoare Victoria, precum și Principesa Christina și dl Tord Magnuson. Întâlnirea a avut un caracter privat.

În cursul după-amiezii, Majestatea Sa Margareta a vizitat Ambasada Republicii Moldova în Suedia și s-a întâlnit cu Excelența Sa doamna ambasador Liliana Guţan. La întâlnire au luat parte dr Jonathan Eyal și cancelarul Casei Majestății Sale, alături de colaboratori ai ambasadoarei.

Vizita regală s-a încheiat miercuri, 9 martie 2023

În cursul dimineţii, Custodele Coroanei și Principele Consort s-au întâlnit cu domnul Christian Danielsson, secretar de Stat pentru Afaceri Europene la Biroul Prim-Ministrului Guvernului Suediei. La întâlnire au luat parte dr. Jonathan Eyal, membru al Consiliului Regal, dl Daniel Ristea, ministru-consilier, prim-colaborator la Ambasada României, și cancelarul Casei Majestății Sale.

Tot joi, Majestatea Sa și Principele Radu au vizitat Crucea Roşie Suedeză, unde s-au întâlnit cu doamna Anna Hägg-Sjöquist, preşedintele organizației. La întalnire a participat dl Daniel Ristea, ministru-consilier la Ambasada României, dl Iulian Bobîrnea, vicepreşedinte al Crucii Roşii Române, Traian Sârcă, cancelarul Casei Majestății Sale, și dl Ionuț Demetriad, consilier la Cabinetul Custodelui Coroanei.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Antrenor nou în Giulești. Kim Rasmussen a semnat cu Rapid

Danezul Kim Rasmussen este noul antrenor principal al echipei de handbal feminin Rapid Bucureşti.

Rasmussen, care în 2016 a câştigat trofeul Ligii Campionilor cu CSM Bucureşti, are o experiență bogată, fiind nominalizat de mai multe ori la titlul de antrenorul anului de către Federaţia Internaţională de Handbal.

Danezul îi succede lui Carlos Viver, de care formația giuleșteană se despărțise la finalul săptămânii trecute. După 17 etape, Rapid se află pe locul secund în Liga Florilor, iar în play-off-ul Ligii Campionilor va înfrunta echipa slovenă Krim Mercator.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Consiliul UE dă voie în primă lectură la călătorii fără viză pentru locuitorii Kosovo

Miniştrii de interne ai statelor din Uniunea Europeană, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), au adoptat joi poziţia în primă lectură cu privire la regimul de călătorii fără viză pentru titularii paşapoartelor eliberate de Kosovo.

Noile norme le vor permite titularilor de paşapoarte din Kosovo să călătorească în Uniunea Europeană fără viză pentru o perioadă de şedere de 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile. Această scutire de obligaţia de a deţine viză se va aplica de la data intrării în funcţiune a Sistemului european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile (ETIAS) sau de la 1 ianuarie 2024, oricare dintre acestea survine mai întâi.

”Kosovo a depus eforturi considerabile pentru a-şi îmbunătăţi securitatea şi gestionarea migraţiei şi pentru a-şi alinia politica în materie de vize la cea a UE. Sperăm să avem şi în continuare o cooperare fructuoasă în aceste domenii”, a declarat ministrul suedez pentru migraţie, Maria Malmer Stenergard, în numele preşedinţiei Consiliului UE, potrivit agerpres.ro.

Miniștrii de interne au adoptat în primă lectură un regim de călătorii fără viză pentru cei cu pașapoarte din Kosovo

Kosovo a înregistrat progrese semnificative în toate domeniile foii de parcurs privind liberalizarea vizelor. Pe baza acestei evaluări, Comisia a propus eliminarea obligativităţii de a deţine viză pentru titularii de paşapoarte eliberate de Kosovo. Exonerarea de obligaţia de a deţine viză va face ca întreaga regiune a Balcanilor Occidentali să facă obiectul aceluiaşi regim de vize.

Comisia Europeană va continua să monitorizeze în mod activ punerea în aplicare a cerinţelor respective, inclusiv alinierea politicii în domeniul vizelor, prin intermediul mecanismului pentru perioada ulterioară liberalizării vizelor.

Noile norme urmează să fie adoptate de Parlamentul European înainte de a fi semnate şi publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

AIEA: Centrala nucleară Zaporojie merge cu energie de urgență

Cea mai mare centrală nucleară din Europa, cea de la Zaporojie, Ucraina și-a pierdut ultima linie electrică externă joi dimineața (9 martie) și acum se află în funcționare cu ajutorul generatoarelor diesel de urgență după loviturile de rachete din Ucraina de peste noapte.

Șeful AIEA-ONU, Rafael Grossi, a făcut apel la crearea unei zone de protecție în jurul centralei nucleare ZaporOJIE, deținută de Rusia, spunând că este „uimit de automulțumirea” în legătură cu această problemă.
„ De fiecare dată aruncăm un zar. Și dacă permitem ca acest lucru să continue din când în când, atunci într-o zi norocul nostru se va epuiza”, a spus Grossi Consiliului guvernatorilor din 35 de națiuni al AIEA.

Cea mai mare centrală nucleară din Europa, cea de la Zaporojie, merge în regim de urgență, Rusia și Ucraina aruncând acuze reciproce

Generatoarele diesel sunt o ultimă linie de apărare pentru a menține combustibilul de răcire a reactorului și pentru a preveni o topire potențial catastrofală.
Ca și în atacurile anterioare, Rusia și Ucraina au dat una pe alta vina. Grossi a încercat să convingă ambele părți să încheie un acord prin care să se angajeze să nu tragă în sau dinspre fabrică și armele grele să fie îndepărtate, spun diplomații.

Centrala de la Zaporojie nu mai alimentează cu energie electrică Ucraina

Centrala de la Zaporojie nu mai furnizează energie electrică în Ucraina, forțele rusești și ucrainene acuzându-se reciproc de această situație.

Un oficial instalat de Rusia în partea ocupată a regiunii Zaporojie a declarat vineri că forțele ucrainene au distrus ultima linie electrică care leagă centrala de Ucraina, a relatat agenția de știri de stat TASS, citată de Reuters.

TASS l-a citat pe Vladimir Rogov, un membru al administrației locale susținute de Rusia, care a declarat că centrala nu furnizează în prezent energie electrică Ucrainei, anunță cotidianul.ro.

Centrala nucleară de la Zaporojie nu mai dă energie electrică pentru Ucraina după luptele din zonă și deconectarea celor șase reactoare

Joi, compania de stat ucraineană pentru energie nucleară a anunțat că cele șase reactoare ale centralei au fost deconectate de la rețeaua națională a țării, iar președintele Volodimir Zelenski a dat vina pe bombardamentele rusești.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Putin ar putea fi nervos: Polonia mai livrează încă zece tancuri Leopard 2A4 în Ucraina

Polonia a trimis încă zece tancuri Leopard 2A4 în Ucraina, a declarat ministrul polonez al Apărării. 

În plus, Polonia începe să creeze un centru de reparaţii pentru tancurile ucrainene Leopard, fiind o penurie de piese de schimb ce nu au mai fost produse de 20 de ani, transmite UNITED24MEDIA pe Telegram. 

De asemenea, este confirmat că polonezii vor transfera MiG-29 către Ucraina, dar nu foarte multe, a declarat şeful biroului preşedintelui Duda, potrivit epicnews.ro.

„ Cu siguranță vom face acest lucru într-un fel de coaliție internațională, mai largă, astfel încât Ucraina să simtă cu adevărat acest sprijin”, a mai transmis acesta.

Polonia anunță că va livra Ucrainei 10 tancuri Leopard în această săptămână

Polonia va livra săptămâna aceasta Ucrainei zece dintre tancurile sale de luptă Leopard, a anunţat marţi ministrul polonez al apărării, informează AFP, citată de Agerpres.

„Polonia va livra săptămâna aceasta Ucrainei 10 tancuri Leopard 2A4”, a declarat Mariusz Blaszczak în faţa unor jurnalişti la Varşovia, înainte de a urca în avion cu destinaţia Stockholm, unde va participa la reuniunea miniştrilor apărării ai ţărilor din Uniunea Europeană.

Polonia a promis la sfârşitul lui ianuarie că va trimite în total 14 tancuri Leopard 2 Kievului şi patru au fost deja livrate pe 24 februarie, exact la un an de la declanşarea invaziei ruse.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

România păstrează obiectivul de țară, aderarea la spațiul Schengen, în 2023

România îşi menţine obiectivul de țară reprezentat de aderarea la spaţiul Schengen în anul 2023, a anunţat joi, la Bruxelles, ministrul de interne Lucian Bode, care şi-a exprimat convingerea că prin intrarea ţării noastre în Schengen va spori substanţial siguranţa frontierelor externe ale Uniunii Europene, a frontierelor Schengen şi a cetăţenilor Uniunii Europene.

La Bruxelles se desfăşoară joi Consiliul Uniunii Europene Justiţie şi Afaceri interne, secţiunea afaceri interne, pe a cărui ordine de zi se află şi starea generală a spaţiului Schengen, pe lângă operaţionalizarea sistemului informatic Schengen, tema migraţiei şi azilului şi dezbaterile pe marginea evoluţiei războiului din Ucraina.

”O dezbatere pe acest subiect a avut deja loc şi, în cadrul acestei dezbateri, în intervenţia pe care eu am avut-o, am solicitat finalizarea procesului de extindere a Spaţiului Schengen prin aderarea României la Spaţiul Schengen în acest an, în anul 2023. Argumentele vă sunt cunoscute tuturor. Aş sublinia doar un singur aspect, cel pe care l-am subliniat şi în intervenţia mea: odată cu extinderea spaţiului Schengen, cu aderarea României la spaţiul Schengen, sunt absolut convins că siguranţa frontierelor externe ale Uniunii Europene, frontierelor Schengen, siguranţa cetăţenilor Uniunii Europene va fi una mult crescută”, a declarat ministrul Lucian Bode pentru jurnaliştii români prezenţi la reuniunea Consiliului JAI, potrivit agerpres.ro.

România are în continuare obiectivul de țară aderarea la spațiul Schengen, mai multe întâlniri și rapoarte sugerând că se poate realiza

Referitor la eforturile politice şi diplomatice făcute în acest an de România în vederea atingerii obiectivului aderării la Schengen, ministrul Bode a amintit, printre altele, că la începutul lunii februarie a avut loc o întâlnire cu caracter tehnic între experţii Ministerului Afacerilor Interne român şi cei ai Ministerului Federal de Interne austriac. De asemenea, pe 13 februarie ambasadorul României la Viena, Emil Hurezeanu, a avut o ”întrevedere foarte bună cu ministrul de interne Gerhard Karner”.

”Nu în ultimul rând, aş vrea să subliniez rezultatele reuniunii extraordinare a Consiliului European din 9-10 februarie, când s-au făcut paşi concreţi în atingerea acestui obiectiv pentru România, prin stabilirea realizării unui proiect pilot la care să participe România şi Serbia, în frontiera România-Serbia şi, evident, să fie implicată şi Austria”, a adăugat oficialitatea română.

Pe de altă parte, ministrul afacerilor interne român a salutat raportul prezentat joi de comisarul european pentru afaceri interne Ylva Jonansson, care evidenţiază, printre altele, faptul că în primele luni ale anului 2023, valorile migraţiei pe ruta Balcanilor de Vest au scăzut cu 44% comparativ cu finalul anului trecut.

”Chiar dacă ştim cu toţii, România nu se află pe ruta Balcanilor de Vest, faptul că aceste valori au scăzut semnificativ, iată, la jumătate, arată că măsurile pe care Comisia, statele membre le-au luat în ultima perioadă au dat rezultate. Totodată, vreau să salut intervenţia mai multor miniştri de interne care, în cuvântul lor, au reafirmat sprijinul pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen”, a spus demnitarul român.

El a salutat intervenţiile mai multor omologi din UE care au reafirmat sprijinul ţărilor lor pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Exemplul remarcat de Lucian Bode a fost cel al ministrului de interne spaniol, Fernando Grande-Marlaska Gomez, a cărui ţară va prelua la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Acesta a solicitat în mod expres ca acest obiectiv să fie atins de către statele membre prin extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria în acest an şi a confirmat, într-o întâlnire bilaterală cu omologul român, că pe 30 martie va veni la Bucureşti într-o vizită de lucru, prilej cu care va fi evocat şi obiectivul aderării României la Schengen, pe care Bucureştiul îl doreşte să devină o prioritate pentru preşedinţia spaniolă a Consiliului UE.

Reuniunea de joi este prima oficială a Consiliului JAI după cea din decembrie când România şi Bulgaria au înregistrat un eşec, în Schengen fiind acceptată doar Croaţia. În cazul României şi al Bulgariei nu a existat unanimitatea necesară; opoziţia a venit din partea Austriei şi a Olandei, aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen.

În ceea ce priveşte Austria, ea a susţinut că nu poate fi de acord cu extinderea spaţiului Schengen atât timp cât acesta, în opinia sa, nu este funcţional. Viena şi-a justificat poziţia, exprimată mai ales prin vocea ministrului de interne Gerhard Karner, prin faptul că în Austria au ajuns peste 100.000 de migranţi sau solicitanţi de azil, dintre care circa 75.000 nu fuseseră încă înregistraţi. Karner a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple de fapt atunci când este trecută frontiera Uniunii Europene şi că mulţi dintre cei neînregistraţi ar veni prin România sau Bulgaria, lucru însă contrazis de situaţia reală, reflectată inclusiv de datele oficiale publicate de Agenţia europeană pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (FRONTEX).

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Australia va achiziționa cinci submarine nucleare din SUA

Australia va cumpăra până la cinci submarine nucleare din Statele Unite(SUA), în urma unui acord comercial, negociat politic în anul 2022.

Submarinele fac parte din pactul AUKUS cu Regatul Unit, care poate dezvolta împreună o navă cu Australia.

Se așteaptă ca Australia să cumpere până la cinci submarine americane cu propulsie nucleară din clasa Virginia în anii 2030, ca parte a unui pact de securitate emblematic al Pacificului cu Statele Unite și Regatul Unit, potrivit a patru oficiali americani.

Conform așa-numitului acord AUKUS, cel puțin un submarin american va vizita porturile australiene în următorii ani și, până la sfârșitul anilor 2030, o nouă clasă de submarine va fi construită cu design din Marea Britanie și tehnologie americană, a declarat unul dintre oficiali, relatează jurnalulnational.ro.

Premierul australian Anthony Albanese urmează să se întâlnească luni la San Diego cu președintele american Joe Biden și premierul britanic Rishi Sunak pentru a dezvălui următorii pași ai AUKUS. Pactul de securitate din Pacific anunțat pentru prima dată în septembrie 2021 este văzut ca o încercare de a contracara puterea în creștere și poziționarea asertivă a Chinei în regiune și a atras condamnarea de la Beijing.

Doi dintre oficiali, vorbind sub condiția anonimatului, au spus că, după vizitele anuale în port, SUA vor disloca câteva submarine în Australia de Vest până în jurul anului 2027.

La începutul anilor 2030, Australia ar cumpăra trei submarine din clasa Virginia și avea opțiunea de a cumpăra încă două.

Australia va lua cinci submarine nucleare de la SUA, sporind flota care include deja șase submarine din clasa Collins

Australia are o flotă existentă de șase submarine din clasa Collins cu propulsie convențională, care vor avea durata de viață extinsă până în 2036. Submarinele nucleare pot rămâne sub apă mai mult decât cele convenționale și sunt mai greu de detectat.

Oficialii nu au detaliat noua clasă de submarine planificată, inclusiv oferind detalii despre locațiile de producție.

Între timp, ziarul britanic Guardian a raportat miercuri, citând mai multe surse anonime, că Marea Britanie „a reușit în încercarea de a vinde submarine nucleare de proiectare britanică în Australia” și că Sunak „văzea despre asta” când le-a spus miniștrilor.

Acesta a sugerat că submarinele din clasa Virginia din SUA ar fi un „stop-gap”, în timp ce Australia și Marea Britanie au lucrat împreună la un proiect pentru un submarin de generație următoare de pe nava existentă din clasa Astute, observând că complexitatea sarcinii înseamnă că ar putea nu fii gata până în anii 2040.

Pentagonul a adresat întrebări Casei Albe, care a refuzat să confirme detalii despre orice anunț viitor. Ambasada Marii Britanii la Washington, DC nu a comentat direct raportul Reuters, dar a repetat un anunț de la Londra că Sunak va călători în SUA pentru discuții ulterioare despre AUKUS.

Ambasada Australiei din Washington, DC nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii.

În cadrul acordului inițial AUKUS, SUA și Marea Britanie au convenit să ofere Australiei tehnologia și capacitatea de a desfășura submarine cu propulsie nucleară.

În prezent, nicio parte la Tratatul de neproliferare nucleară (TNP), în afară de cele cinci țări pe care tratatul le recunoaște ca state cu arme – China, Franța, Rusia, Marea Britanie și SUA – nu are submarine nucleare.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Tragedie la Botoșani: un bărbat de 44 de ani a murit după ce a căzut în scara liftului unui bloc

Un bărbat în vârstă de 44 de ani a murit, joi, după ce a căzut în scara liftului unui bloc din municipiul Botoşani, a confirmat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ), Delia Nenişcu, conform agerpres.ro.

Potrivit oficialului Poliţiei din Botoşani, bărbatul ar fi căzut în gol de la unul dintre nivelele superioare ale imobilului cu zece etaje. El a fost găsit decedat de angajatul firmei care asigură mentenanţa ascensorului.

Un bărbat de 44 de ani a murit după ce a căzut în scara liftului unui bloc, un dosar pentru ucidere din culpă fiind deschis

“Poliţiştii care s-au deplasat la faţa locului au stabilit identitatea victimei, în persoana unui bărbat în vârstă de 44 de ani, din municipiul Botoşani. Totodată, au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de ucidere din culpă, urmând să stabilim cu exactitate care sunt împrejurările în care a intervenit decesul”, a precizat Nenişcu.

Medicii legişti au ridicat corpul neînsufleţit al bărbatului în vederea efectuării necropsiei.

Una dintre principalele ipoteze este aceea că bărbatul s-ar fi sinucis.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!