Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cu Biblia-n mână, Donald Trump ameninţă cu Legea Marţială

Marius Ghilezan 05.06.2020 - 07:58
Marius Ghilezan

Donald Trump este pe punctul de apăsa „butonul nuclear”: Legea Marţială. Ar acorda puteri absolute militarilor. De ce s-a pozat cu Biblia în mână în faţa bisericii de lângă Casa Albă?

Share

Preşedintele SUA este pe punctul de a răsturna în favoarea sa atacul orchestrat împotriva ordinii constituţionale.
Manifestările violente, vitrine sparte, magazine devastate, atacuri orchestrate de ANTIFA, o organizaţie comunistă, toate apărute în comunităţi conduse de democraţi lasă impresia că statul ascuns a încercat să provoace haosul şi dezordinea în societatea americană, grav lovită de coronavirus, cu peste 100.000 de morţi şi rata şomajului de aproape 15%. Acesta e tabloul sinistru în care beligeranţii s-a exprimat.

Noii vandali au provocat dezordinea, comemorând prin jafuri la drumul mare moartea lui George Floyd, afro-americanul mort în urma agresiunilor poliţiştilor (nu mai contează că legistul a recunoscut ieri că victima avea în sânge fentanil, un puternic opiaceu)
Unii analişti dinspre stânga consideră că Trump îşi depăşeşte limitele constituţionale. Cei de dreaptă prevăd o magistrală răsturnare de situaţie. O înfrângere în victorie.

Trump sau despre prăbuşirea în victorie

Chiar și Washington Post recunoaște că Trump „are autoritatea legală de a scoate armata pe străzi pentru stingerea protestelor violente”, deși experții avertizează că o astfel de mișcare ar stârni contrareacţii din partea oficialilor locali.
Păi asta şi urmăreşte Trump.
Într-un sondaj difuzat ieri, 58% dintre americani aprobă intervenţia în forţă a armatei împotriva celor care provoacă dezordine. Acelaşi raport de cercetare socială susţine că sprijinul masiv ar putea dispărea rapid dacă ar apărea victime printre civilii nevinovați.
Cu cât continuă aceste revolte, cu atât mesajele lui Donald Trump sunt mai de impact. El poate seduce America, again.
Adversarii lui Trump s-au folosit de forţa reacţiunii şi acum li se răspunde cu o forţă şi mai puternică.

Lege şi ordine - noul mesaj prezidenţial


„America great again” pare a se schimba în lege şi ordine.
Devine Trump prea autoritar pentru gustul de libertate al americanilor?
Jocul lui e de totul s-au nimic.
Marii strategi politici ai lumii citesc înainte de a crea un design de campanie electorală. Da, SUA se pregătesc de alegerile prezidenţiale. Nimic nu e întâmplător într-un an electoral.
Adversarii au scos sabia, el scoate armata.
Pentru a face previziuni concrete pentru viitor, va câştiga Trump bătălia?, ne putem apleca spre lecţiile de istorie.
La fel ca Richard Nixon, președintele american poate valorifica un adversar slab și rezonanța crescândă a mesajului său de forță, zic analiştii americani de dreapta.
 
 
 

Vocile lumii:
„În cele din urmă nu ne vom aminti de cuvintele duşmanilor noştri, ci de tăcerea prietenilor noştri” (Martin Luther King)
 

Niciodată în istoria SUA nu s-au desfăşurat campanii electorale cu ameninţarea Legii Marţiale. O va da sau joacă adversarii pe sârmă?
 
 
Legea şi ordinea
 
Când a candidat la funcția de președinte în 2016, Donald Trump a fost des comparat cu Richard Nixon: ambii bărbați au promis că vor restabili „legea și ordinea”. Nixon a câștigat președinția în 1968 într-un context familiar - proteste și revolte în marile orașe - și a pretins că a vorbit pentru „majoritatea tăcută,” nereprezentată de democrați sau de mass-media.
 
Deci, vine întrebarea, dacă Trump urmează o strategie de tip Nixon, va câștiga în noiembrie? Poate. Există însă unele diferențe majore.
 
Cel mai evident este că Nixon candida ca outsider, în timp ce Trump vine din funcţia de preşedinte.


Cum a fost în 1968?

Democrații au fost divizaţi după războiul din Vietnam. Nixon s-a orientat spre o poziţie de echilibru între haosul în care se afla stânga şi extremismul de dreapta reprezentat de George C Wallace, fostul guvernator din Alabama, extrem de agresiv.
Astăzi, Trump poate fi comparat mai mult cu Wallace, radicalul, decât cu moderatul Nixon.
Anul electoral 1968 a fost extrem de zbuciumat
Şi atunci, ca şi acum, poporul a trecut prin emoţii similare. Anul 1968 a fost marcat de asasinarea lui Martin Luther King Jr. și de revoltele ulterioare din întreaga Americă, de asasinarea lui Kennedy și de apariţie curentului anti-război prin campusurile universitare. Un fel de progresism avant la letter, cum ar zice francezul, lipsit de agitaţia vestelor galbene şi cu şezlongurile aşezate spre soarele răsare.
Pe atunci, candidatul republican Nixon a promis să restabilească legea și ordinea în orașelor grav afectate de agresiunile agitatorilor de profesie.

 

Nixon a câştigat pentru că s-a adresat unei minorităţi tăcute, termen care va intra ulterior în vocabularul politic. Victoria lui Nixon a marcat începutul unei perioade de dominanție republicană la alegerile prezidențiale. Patru din următoarele cinci alegeri prezidenţiale au dat preşedinţi republicani. 
 

Trump crede că moartea afro-americanului a fost exploatată de activiști de extremă stânga


Interesant este că însuşi Trump a condamnat moartea lui George Floyd, calificând evenimentul drept „teribil.” A şi făcut presiuni pentru o anchetă federală. Totuşi, în opinia titularului de la Casa Albă, moartea afro-americanului a fost exploatată de activiști de extremă stânga și că autorităţile locale s-au lăsat copleşite de agresori.
În ciuda aşteptărilor democraţilor, mesajul de forţă a lui Trump provoacă emoţii. Inverse decât s-ar fi aşteptat regizorii din umbră ai ultimelor agresiuni stradale. Chiar și alegătorii care împărtăşeau cauza protestatarilor se pot reorienta, întrucât îşi văd businuss-urile ameninţate. Nimeni nu vrea haos. America este o comuniune de state creştine şi a banilor bine făcuţi.
Cea mai importantă carte pe care o joacă Trump e la fel ca cea jucată de Nixon în 1968: slăbiciunea adversarului.
Principalul atu al preşedintelui de acum e însuşi Joe Biden. Democraţii, în loc să scoată candidaţi de tip Kennedy au preferat să arunce în luptă o relicvă a trecutului. 
Donald Trump le-a răsturnat calculele adversarilor. Pare a se urca pe un cal alb.
Niciodată în istoria SUA nu s-au desfăşurat campanii electorale cu ameninţarea Legii Marţiale. O va da sau joacă adversarii pe sârmă?
 

Comentarii

loading...