Numele terapiei prin shopping este impropriu, nefiind vorba de o terapie propriu-zisă. De fapt, această denumire este una ironică, propusă în anii 1980 în SUA, ca reacție la faptul că multe persoane foloseau cumpărăturile ca să se simtă mai bine. De altfel, conform Time, 62% dintre americani au recunoscut că au achiziționat produse cu scopul de a se înveseli.
Terapia prin shopping: ce e prea mult strică
Din perspectivă psihologică, putem privi cumpărăturile ca o activitate cu două extreme. Terapia prin shopping reprezintă partea pozitivă a acesteia, care stă la capătul opus al dependenței de cumpărături. Astfel, chiar dacă are capacitatea de a ne face să ne simțim bine, trebuie să nu uităm că terapia prin shopping aduce cu sine câteva riscuri.
Putem fi tentați să facem cumpărături dincolo de mijloacele noastre financiare. În special când vine vorba de carduri de credit pentru cumpărături, acestea trebuie folosite cu responsabilitate. Așadar, pentru a evita stresul financiar, ar trebui să ne asigurăm că suma respectiva poate fi acoperită cu ușurință din veniturile viitoare.
Atunci când cumpărăturile se transformă din soluție în problemă, apar câteva indicii. Persoana respectivă evita rapoartele bancare, minte cu privire la cât cheltuiește, ascunde cumpărături și chiar ignora responsabilități pentru merge prin magazine, fără un motiv bun.
Beneficiile psihologice ale terapiei prin shopping
Conform unui studiu de la Universitatea din Michigan, terapia prin shopping funcționează atunci când ne simțim triști, dar nu ne poate ajuta în cazul mâniei sau furiei. Motivul are de-a face cu controlul personal asupra mediului. Tristețea este „asociată cu forțe situaționale care controlează rezultatele din propria viață”, pe când furia este de obicei îndreptată împotriva unei persoane, conform studiului citat.
Cumpărăturile ne fac să simțim un grad de control mai mare asupra mediului; ne întăresc ideea că deținem controlul. Persoanele chestionate au confirmat că, în general, au fost mai triste înainte de cumpărături, decât în timp ce erau în magazine sau după terminarea cumpărăturilor.
Terapia prin shopping ne poate ajuta în perioadele de tranziție din viață
Experiențele celor care apelează la acest tip inedit de „terapie” indică faptul că produsele cumpărate nu sunt alese la întâmplare. Acestea au de multe ori rolul de a-i pregăti mental pentru o nouă etapă din viață. Vizualizând viitorul dorit, se face totodată un exercițiu mental care îi ajută să identifice metode pentru a obține acest viitor sau pentru a se adapta mai ușor.
De aceea, terapia prin shopping poate fi benefică în special în perioade de tranziție în viața personală. Astfel, anxietatea asociată cu divorțul sau schimbarea locului de muncă după mulți ani poate fi ameliorată. De altfel, în cultura noastră, deja am integrat beneficiile terapiei prin shopping în unele momente esențiale din viață. De exemplu, înainte de căsătorie sau de a avea un copil, folosim cumpărăturile pentru a ne pregăti pentru noua etapă.
Multe persoane care recurg la acest „tratament” cumpără cu preponderență produse vestimentare sau pentru casă. Atunci când cumperi haine și bijuterii, nu doar starea ta de spirit cunoaște o îmbunătățire, ci și încrederea în tine. Pe de altă parte, acestea sunt și obiectele cărora le cedăm cel mai ușor când facem cumpărături impulsive, dictate de stres.
Unul dintre aspectele pe care nu trebuie să le pierdem din vedere e că efectele terapiei prin shopping, oricare ar fi ele, nu sunt de lungă durată. Terapia prin shopping te poate înveseli dacă te simți trist și îți poate scădea anxietatea în legătură cu o schimbare din viața ta. Aceasta nu are însă capacitatea de a rezolva probleme. Așa că, dacă una sau două achiziții nu te-au ajutat să te simți ceva mai bine, nu ai de ce să insiști: ar fi doar o risipă financiară.
