13.7 C
București
duminică, 19 mai 2024
AcasăOp & EdOpiniiContraoferta lui Xi Jinping la Europa cu două viteze

Contraoferta lui Xi Jinping la Europa cu două viteze

Liderul chinez Xi Jinping a vizitat recent trei state europene: Serbia (care nu e membră a UE), Franța și Ungaria. Peste tot i s-a întins covorul roșu. Are China intenții economice expansioniste sau vrea să limiteze puterea de influență a SUA pe bătrânul continent? Dorește administrația autoritară de la Beijing să provoace fisuri în unitatea europeană? Este bine omenit liderul Xi Jinping de către cancelariile occidentale pentru puterea sa de influență asupra liderului de la Kremlin? Să le luăm pe rând!

Încă de la început, respingem paradigma războiului economic din analiza geopolitică. Doctrina Xi de interconectare se bazează pe principiul fundamental al confucianismului: relaționismul incluziv. Această sintagmă definește politica externă a Chinei: de respect și prețuire a identităților, experiențelor, perspectivelor și nevoilor oamenilor, indiferent de religie sau etnie.

Prin tot ceea ce face, Xi Jinping încearcă să seducă – nu să constrângă – conducerile unor state, cu scopul vădit de a le scoate de pe orbita influențelor americane. 

Revenirea sa în Europa, după o absență de cinci ani, e o acțiune de apărare, nu de agresare a intereselor UE. Liderul autoritar și-a pus zâmbetul de seducător pentru a nu i se vedea chimirul de cămătar. China deține în Banca Centrală mai mulți dolari decât, oficial, FED.

La Paris, Emmanuel Macron și von der Leyen au jucat sceneta omului bun și a polițistului rău. Vicleanul secretar general al Partidului Comunist Chinez s-a făcut că plouă. Nu i-a băgat în seamă!

În situația în care Ursula von der Leyen a repetat că politica de sancțiuni a UE împotriva produselor chinezești se va menține, iar pentru unele dintre acestea se vor impune taxe vamale de peste 30%, pe motiv de concurență neloială, nătângul președinte progresist al Franței a încercat un șantaj: respingem inițiativa din Consiliul European, prin dreptul nostru de vot, în schimbul ridicării taxelor vamale pentru coniacul francez. Xi Jinping a plecat din Hexagon asigurând că industria chineză este dispusă la colaborarea cu cea franceză, în domenii cum ar fi inovarea și economia verde, insistând că țara sa nu este în criză de supraproducție.

Relațiile China – UE sunt tot mai reci, chiar dacă liderii marilor puteri europene au făcut, anul trecut, un pelerinaj la Beijing.

Așa cum îi place diplomației chineze, vizita lui Xi Jinping în Europa a fost una mai mult ritualică, decât de curtoazie. A ajuns la Paris cu prilejul aniversării a șaizeci de ani de cooperare economică, la Belgrad, taman în ziua comemorării a douăzeci și cinci de ani de la bombardamentului american asupra ambasadei Chinei, iar la Budapesta, cu prilejul aniversării a opt decenii de relații diplomatice.

Declarațiile comune ale celor doi lideri, Macron și Jinping, de la Palatul Élysée, au tușat evidența. Există o mare neliniște privind divizarea Europei și a situației de pe frontul ucrainean. China, prin vocea secretarului general al PCC, n-a promis că nu mai livrează componente hi-tech armatei ruse, doar că va purta discuții și cu Zelenski, privind planul său de pace, inițiat în urmă cu doi ani.

Simțindu-se mai apropiat liderului maghiar, Xi și-a dat jos masca diplomatică la Budapesta, exprimându-și satisfacția că a creat o breșă în monolitul european.  

„Am sfidat ordinea geopolitică împreună, într-un context internaţional instabil,” trasându-ne cursul de „state suverane în deplină independenţă,” a scris Xi Jinping într-o publicație conservatoare maghiară, ca o aluzie la strategia premierului Viktor Orban de a se descurca singur în cadrul Uniunii Europene.
Așa cum am mai scris, sub cârmuirea sa, China dorește o expansiune europeană și o ieșire din izolaționism, prin crearea unor punți de cooperare. Declarativ,  secretarul general al PCC practică un fel de seducție culturală, amestecată cu șiruri planificate de constrângeri economice, cu unicul scop de a stimula diviziunea europeană.

Prin deschiderea unor fabrici de mașini și de baterii electrice în Ungaria, cu investiții de peste 16 miliarde de dolari, China zădărnicește planul Bruxelles-ului de a impune mărirea taxelor pentru importurile acestor produse. Fiind fabricate în Ungaria, deci într-un stat UE, se bucură de prevederile Tratatului de Bază – zero taxe. Trei iepuri, dintr-o singură lovitură. Mai multe locuri de muncă în Ungaria, infuzia de capital străin și zădărnicirea politicilor vamale restricționiste ale UE.

Xi Jinping s-a plâns de întârzierile la lucrările de cale ferată de mare viteză dintre Belgrad și Budapesta. N-a invocat motivele amânărilor! Prin fel de fel de comitete și comisii, agenții de mediu ai Bruxelles-ului blochează construcția, pe modelul cărăbușului cenușiu, a cărui așa zisă protecție amână lucrările pe Autostrada ce leagă Transilvania de Vechiul Regat.

Desemnarea Ungariei ca prieten „pentru toate timpurile” înseamnă, de asemenea, că Budapesta este văzută de Beijing ca participând la proiectul personal al lui Xi de a conduce construcţia a ceea ce acesta numeşte „o comunitate globală a viitorului comun”. De fapt, Viktor Orbán a și spus răspicat că Republica Populară Chineză este unul dintre pilonii Noii Ordini Mondiale. “Cooperarea sino-maghiară este o poveste de prietenie neîntreruptă de decenii.”

Planul de investiții masive chineze în Ungaria și Serbia nu cutremură deloc administrația de la București, unde se vorbește despre un iluzoriu port al Bucureștiului la Dunăre pentru deceniile viitoare. Atât Xi Jinping, cât și Viktor Orbán au anunțat crearea celui mai mare hub european de containere chinezești. Practic, dinspre Ungaria se va aproviziona Occidentul cu mărfurile chinezești, iar vestitul Belt & Road va trece prin țara vecină.

Unde este România în această poveste? Avem protectoratul american, nu jucăm la două capete, ar spune capetele de cretă ale analiștilor de duzină.

Ce-am avut și ce-am pierdut? Se poate rezuma simplu. România era planificată ca poartă de intrare a Chinei în Europa de către diplomații chinezi, dar n-a fost să fie!

VOCILE LUMII

Bloomberg

“Vizita recentă a președintelui chinez Xi Jinping a scindat Europa. Deși Xi a vorbit despre evitarea unui „nou Război Rece”, diplomația sa a reaprins diviziunile ultimului conflict de acest gen, opunând estul Europei față de vest, este concluzia unei analize Bloomberg News.

Mai exact, dacă de pe urma întâlnirii cu președintele Emmanuel Macron al Franței nu a obținut prea multe, liderul chinez Xi Jinping a avut mai mult succes în Europa de Est, unde a reușit să adauge Serbia pe lista țărilor care sprijină viziunea sa asupra ordinii globale și să se implice în relația tot mai tensionată dintre Ungaria și Uniunea Europeană.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Premierul slovac, Robert Fico, este stabil, dar în stare gravă

Premierul slovac, Robert Fico, împușcat acum trei zile, este în continuare în stare gravă, potrivit stirileprotv.ro. Oficialul a fost operat, din nou, vineri. Între timp,...

Mircea Geoană critică dur sistemul de vot din România: Este cel mai primitiv din toată Europa

Sistemul de vot din România este cel mai primitiv din toată Europa a declarat, sâmbătă, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la Congresul...

Evenimente de Noaptea Muzeelor

Evenimentul Noaptea Muzeelor, aflat la a XX-a ediţie, se va desfăşura în România pe tot parcursul zilei de astăzi.La eveniment şi-au anunţat participarea muzee,...
Ultima oră
Pe aceeași temă