25.8 C
București
duminică, 26 mai 2024
AcasăPoliticăMembrii români în PE: Vocea mediului de afaceri ar trebui să fie...

Membrii români în PE: Vocea mediului de afaceri ar trebui să fie mai puternică la Bruxelles

Vocea cetățenilor și a mediului de afaceri ar trebui să se facă mai bine auzită în procesul de luare a deciziilor de la Bruxelles, au susținut deputații europeni Victor Negrescu, din partea Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și Sigfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European, în cadrul unei dezbateri pe tema „Alegeri 2024 – Oportunități pentru business-ul din România”, organizate luni de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană. La masa rotundă moderată de directorul general al AHK România, Sebastian Metz, au mai participat deputatul USR, Ilie-Dan Barna, primarul sectorului șase, Ciprian Ciucu, primarul municipiului Brașov, Allen Coliban și primarul municipiul Buzău, Constantin Toma.

„Suntem al șaselea stat ca pondere în procesul decizional european și trebuie să ne comportam cu maturitate și să participăm mai activ la luarea deciziilor la nivel european. Deja o facem pe anumite teme, dar trebuie să reușim să implicăm și societatea românească, în special comunitatea de afaceri, în modul în care discutăm teme europene, să vorbim cu angajații și angajatorii, să creăm mecanisme permanente de consultare, respectând noile criterii de transparență de la nivelul instituțiilor europene”, a spus Victor Negrescu.

În mecanismul complex de luare a deciziilor din Parlamentul European, soluția consensului diplomatic este cea care face „o voce să fie auzită”, a arătat deputatul Sigfried Mureșan. El a explicat că la finalul unei dezbateri sunt acceptate soluțiile care reușesc să convingă că „sunt bune pentru țara ta, dar că sunt acceptabile și pentru celelalte”. Referitor la viitorul Pactului Verde European (Green Deal), el nu crede că se va renunța complet la el, dar că „vocea fermierilor trebuie să fie mult mai bine auzită, iar companiilor nu ar trebui să li se spună în detaliu cum să atingă țintele de reducere a poluării”. Obiectivele generale de mediu trebuie menținute, dar fără indicații la nivel de micro-management, a explicat el.

O temă importantă pentru mediul de afaceri din România, educația, a fost de asemenea abordată, în contextul în care companiile se confruntă cu lipsa de personal calificat. Deputatul Victor Negrescu a spus că Parlamentul European le-a recomandat statelor membre să aloce educației 10% din PNRR, pentru a crea centre de competență pentru formare profesională, cu implicarea mediului de afaceri, dar și pentru a lua măsuri de reducere a abandonului școlar.

Alte teme care vor avea prioritate în viitorul PE vor fi legate de securitate și investiții în securitate, competitivitate economică, cu componentele ei de cercetare și inovare, tranziția către energie verde, extinderea, prin integrarea treptată a Republicii Moldova și Ucrainei, inclusiv în piața unică.

Dat fiind contextul geopolitic, marcat de războiul din Ucraina, politicienii români au fost de acord că subiectul securității va rămâne sus pe agenda europeană. Totuși, acest lucru nu ar trebui să modifice elementul definitoriu al Uniunii Europene, supremația legii (rule of law): „În momentul în care preocuparea societății s-a mutat pe zona de securitate, de război, derapajele de la „rule of law” sunt privite cu ochii în altă parte. Cât de mult sacrificăm din construcția europeană în spiritul acestei solidarități ? Ce ajungem să apărăm: doar supraviețuirea în sine ?”, a subliniat deputatul Dan Barna.

El a adăugat că este foarte important cum va arăta viitoarea majoritate din PE. „Dacă ponderea din zona populist-extremistă va avea o voce consistentă în viitorul PE, lucrurile vor deveni mai complicate. Contează să reușim să menținem majoritatea așa cum este ea acum. Altfel, ce discutam noi aici se schimba”, a spus el.

La nivel național și local, primarii orașelor Buzău, Brașov și cel al sectorului 6 al capitalei au exprimat prioritățile localităților pe care le reprezintă. Astfel, pentru București, a fost menționată problema calității aerului, cauzată de poluarea provocată de mașini. „Exista foarte multe mașini in București, peste 180.000 înregistrate numai în sectorul 6, plus cele din județele limitrofe. România nu va scăpa de infringement pe calitatea aerului, iar mare sursa de poluare o reprezintă mașinile care parchează pe ceea ce era înainte spațiu verde”, a afirmat Ciprian Ciucu. El a explicat că nu se pot lua măsuri la nivel național pentru a stopa intrările de mașini vechi din afara țării, din cauza reglementărilor din piața unică. Instrumentele pe care un primar le are este construirea de parcări, adică de a betona grădinile blocurilor, măsură care afectează viața la nivel local. „Străzile noastre sunt invadate de aceste mașini, pentru care Guvernul nu are un răspuns. E o problemă stresantă, presantă, poate găsim o soluție la nivel european. Trebuie să ai o autonomie în cazuri legate de sănătatea populației”, a explicat el.

La rândul lui, primarul orașului Buzău a afirmat că mediul este o prioritate și pentru orașul său și a menționat în context construirea a patru parcuri și a unei păduri-parc de 200 de hectare. El a subliniat însă că pentru a fi competitivă, administrația trebuie reformată. „În condițiile în care 36% din veniturile țării se duc pe salarii, trebuie să reducem cheltuielile de funcționare ale statului”, a spus el, adăugând că rolul mediului privat în dezvoltarea țării este esențial. „95% din banii care se strâng la Primăria Buzău vin de la firme”, a arătat Constantin Toma.

Oraș turistic, dar și industrial, Brașovul va rămâne un loc deschis investițiilor, a promis primarul Brașovului, Allen Coliban. El a adăugat că cei mai mulți investitori din Brașov sunt cei germani. Deși a beneficiat de o transformare pozitivă în ultimii ani, municipiul are nevoie totuși de un plan de dezvoltare strategică. Acesta trebuie să includă locuri de muncă atractive pentru absolvenții bine pregătiți, calitatea bună a aerului, transport verde, inclusiv piste de bicicletă, investiții în educație, prin înzestrarea elevilor cu competențe digitale, orientate spre angajabilitate și susținerea învățământului dual. „Dorim să ne orientăm spre tehnologii noi, verzi, pe componente si tehnologie înaltă. Mergem la târguri de investiții din străinătate, împreuna cu AHK, să arătam ce are comunitatea noastră de oferit”, a mai spus primarul Coliban.

Punctele de vedere ale participanților la dezbatere au reprezentat și un răspuns la întrebarea generală lansată de președintele AHK România, Andreas Lier: „Europa își pierde din competitivitate în raport cu alte continente. Cum putem face față mai bine acestei situații, în condițiile în care doar o economie competitivă poate garanta prosperitatea?”

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Stancu Alexandru
Stancu Alexandru
2017 este anul debutului meu în presă. Am trecut pe la ProTv și Aleph News, iar din vara lui 2021 am devenit editor web la România Liberă.
Cele mai citite

Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta, „zburat” din bordul administrativ de la Romsilva

Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta, a primit recent un cadou neplăcut din partea ministrului PNL al Mediului, Apelor și Pădurilor, fiind ejectat...

Ministrul Agriculturii: România ar putea obţine 30 de milioane de tone de porumb anual

România ar putea obţine într-un an 30 de milioane de tone de porumb de pe două milioane de hectare de teren, după finalizarea programului...

Inspectorii ANAF vor plăti amenzi dacă nu respectă termenele și obligațiile care le revin în relația cu contribuabilii

Funcționarii ANAF ar putea plăti amenzi usturătoare dacă nu vor respecta termenele pentru trimiterea comunicărilor către contribuabili, conform unei inițiative legislative depusă de senatorul...
Ultima oră
Pe aceeași temă