Pandelica Radeş, urmaşa unui erou al primului război mondial, cere revenirea la numele din perioada interbelică a actualului sat “Tudor Vladimirescu” din judeţul Botoşani.
În august 1916, bunicul său, Gheorghe Rudeanu, zis Iorgu, pleacă pe front din satul Borolea, veche vatră de răzeşi, din nordul judeţului Dorohoi. Până la lizieră e însoţit de Ilinca, soţia sa, cu mezinul Gheorghe în braţe şi cu Dominica, fiica de 3 ani. Bărbatul lasă acasă cinci copiii. Îi cere nevestei ca, dacă nu se mai întoarce de pe front, să nu-i trimită pe cei mici la orfelinat. Războiul se încheie. Iorgu nu se mai întoarce. Copiii ajung în grija statului.
La nunta orfanei de război a venit Regina
Regina Maria şi Olga Sturdza înfiinţează la Bacău o asociaţie pentru creşterea şi pregătirea orfanilor de război. Ajunşi la maturitate, membrii respectivei comunităţi se căsătoresc. Regina Maria le e naşă. La nunta Dominicăi cu Pintilie Airinei, un băiat din satul Mihoreni, aflat acum în Ucraina, Regina apare îmbrăcată în straie populare. Este o nuntă colectivă a tinerilor. Trenurile sunt gratuite. Petrecerea durează trei zile şi trei nopţi, ca-n poveşti.
Majoritatea însurăţeilor primesc o casă cu etaj în cartierul care se va numi „Regina Maria“, din Bacău. Dominicăi și lui Pintilie Airinei, asemenea altor tineri căsătoriţi, guvernul le acordă 5.000 de metri pătraţi de teren între satul Borolea şi Avrămeni din actualul judeţ Botoşani. Noul sat primeşte numele de „Principele Mihai“.
Armata Roşie ocupă România în august 1944. Gheorghe, mezinul de altădată, nu se mai întoarce de pe front. Devine al doilea erou al familiei. 27 de sate din fostul judeţ Dorohoi trec în administrarea Ucrainei. Doar o mică parte rămâne în judeţul Botoşani. „După alungarea Regelui, satul s-a numit Tudor Vladimirescu, în amintirea diviziei de îndoctrinaţi în lagărele siberiene şi trimişi spre a instaura comunismul în România“, notează Pandelica Radeș, fiica Dominicăi, într-un document trimis redacţiei ziarului „România liberă“.
Fiica eroului Iorgu se bate prin poezie
Pandelica Radeș luptă pentru dreptate şi adevăr. Are nouă volume de poezie publicate la Iaşi. La vârsta de 82 de ani duce munci de lămurire cu prefecţi şi primari. Un secretar din comuna Avrămeni o repede: „E greu de schimbat numele. Trebuie organizat referendum local“. Şi-i închide telefonul, iritat. Cartea „Bucovina cea curată noi o vrem înapoi dată“, este distribuită gratuit în Bucovina de Nord. „Basarabie, rupe-ţi cătuşele“ are un mare succes în Republica Moldova.
Satul Tudor Vladimirescu este populat în anii comunismului cu ţărani din Turcasca, fostul judeţ Dorohoi, împărţit între Ucraina şi Botoşani. Pandelica vrea ca satul părinţilor săi să redobândească vechiul nume de glorie: „Principele Mihai“. Pentru cartea „Golgota Neamului Românesc“, Pandelica primeşte decoraţia „Regele Mihai – pentru loialitate“ şi brevet din partea familiei regale.
După alungarea Regelui, satul s-a numit Tudor Vladimirescu, în amintirea diviziei de îndoctrinaţi în lagărele siberiene şi trimişi spre a instaura comunismul în România.“
