Acum 95 de ani, la 4 iunie 1920, Puterile Aliate, învingătoare în Primul Război Mondial, au recunoscut unirea Transilvaniei cu Regatul României.
Unirea Transilvaniei cu România fusese decisă de locuitorii Ardealului la data de 1 decembrie 1918, dar consfințirea juridică internațională s-a produs abia în 1920, prin Tratatul de la Trianon.
Fără această recunoaștere internațională, exista pericolul ca statul unificat român să se destrame imediat după război.
Istoria României consemnează, de altfel, o asemenea situație. Prima unire a Țărilor Române, realizată de Mihai Viteazu, prin forța armelor, la 1600, s-a destrămat imediat după moartea domnitorului, în anul 1601.
Harta convenită la Trianon a rezistat până la dictatul de la Viena
Marea Unire de la 1918, recununoscută prin tratatele de pace din perioada 1918 – 1920, inclusiv prin cel de la Trianon, avea să reziste până la dictatul de la Viena, din anul 1940.
Tratatul de la 4 iunie 1920 a fost semnat în palatul Marele Trianon de la Versailles de cele 16 țări învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, pe de o parte, și de Ungaria, ca stat învins, de cealaltă parte. Din partea României, Tratatul de la Trianon a fost semnat de Nicolae Titulescu și de Ioan Cantacuzino.
Evident, ca în orice relație dintre statele învingătoare și cele învinse, Tratatul de la Trianon a fost perceput de Ungaria drept un dictat care îi consfințea înfrângerea. Ungaria a pierdut la Trianon circa două treimi din teritoriul pe care-l stăpânea în anul 1914.
Conform Tratatului, Transilvania și partea răsăriteană a Banatului intrau în componența României. Partea de nord a Croației, precum și Voivodina, inclusiv partea de vest a Banatului, reveneau Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor. Prin același Tratat de la Trianon, Slovacia și Rutenia intrau în compunerea Cehoslovaciei.
Potrivit anumitor istorici, este de mirare faptul că, în asemenea condiții, statul ungar a reușit să supraviețuiască după Primul Război Mondial.
În prezent, în Ungaria, data de 4 iunie este marcată, oficial, drept “Ziua Coeziunii Naționale”, prin care comemorează semnarea Tratatului de la Trianon.
Extrase din textul Tratatului de la Trianon
“Articolul 47:
România recunoaște și confirmă, față de Ungaria, angajamentul său de a accepta inserarea, într-un tratat încheiat cu principalele puteri aliate și asociate, a dispozițiilor socotite necesare de către aceste puteri, pentru a proteja în România interesele locuitorilor care diferă de majoritatea populației prin rasă, limbă și religie, precum și pentru a proteja libertatea de tranzit și un regim echitabil pentru comerțul celorlalte națiuni.”
„Articolul 161:
Aliații și guvernele asociate afirmă și Ungaria acceptă responsabilitatea Ungariei și aliaților ei pentru cauzele de pierderi și daune la care guvernele aliate, asociate și cetățenii lor au fost supuși, ca o consecință a războiului impus prin agresiunea Austro-Ungarǎ și aliații ei.”