În Oceanul Atlantic de Nord, la sud de Groenlanda și Islanda, oamenii de știință au identificat o zonă de apă care contrazice tendința globală de încălzire a oceanelor. În timp ce restul oceanelor se încălzesc, acest „petic rece” – supranumit de cercetători „cold blob” sau „zona de încălzire negativă” – a continuat să se răcească în ultimele decenii.
Un nou studiu arată că această anomalie, care a înregistrat o scădere de aproape 1 grad Celsius din 1900 până în prezent, nu este doar un fenomen izolat la suprafața oceanului, ci ar putea fi legată de modificări profunde ale circulației oceanice globale.
Cercetătorii au analizat date colectate de la instrumente oceanice și sateliți, combinate cu modele climatice, și au ajuns la concluzia că răcirea nu poate fi explicată doar prin variații ale vânturilor sau ale acoperirii noroase. Potrivit studiului, semnele indică o influență directă a slăbirii Atlantic Meridional Overturning Circulation (AMOC) – un sistem major de curenți oceanici care transportă căldură din tropice către emisfera nordică.
AMOC funcționează ca o „bandă transportoare” uriașă a oceanelor: aduce apă caldă spre nord, unde aceasta se răcește, se scufundă și revine spre sud. Însă mai multe cercetări sugerează că acest sistem este tot mai instabil, pe fondul încălzirii globale, al topirii ghețarilor și al aportului crescut de apă dulce în Atlanticul de Nord, factori care perturbă echilibrul de temperatură și salinitate.
Vezi și – Un nutrient esențial ar putea influența procesul de îmbătrânire celulară, arată un nou studiu
Autorii studiului afirmă că răcirea observată în această regiune apare nu doar la suprafața oceanului, ci și în adâncime, ceea ce întărește ipoteza unei schimbări în circulația curenților oceanici, nu doar a unor variații atmosferice temporare.
„Se modifică modul în care este transportată căldura în ocean”, a explicat Stefan Rahmstorf, unul dintre autorii cercetării, profesor la Universitatea din Potsdam.
Alți oameni de știință, independenți de studiu, spun că rezultatele se aliniază cu alte dovezi care indică o posibilă slăbire a AMOC, unii cercetători sugerând că sistemul ar putea fi la cel mai slab nivel din ultimul mileniu. Totuși, ei avertizează că datele reale sunt încă incomplete, iar interpretările trebuie făcute cu prudență.
Un eventual colaps al AMOC ar avea efecte majore la nivel global: creșterea accelerată a nivelului mării pe coasta de est a Statelor Unite, ierni mult mai reci în Europa și modificări semnificative ale regimului musonic în Africa, cu posibile perioade extinse de secetă.
Deși scenariul unui colaps complet nu este considerat iminent, cercetătorii subliniază că semnalele din Atlanticul de Nord sunt un posibil indiciu al unei vulnerabilități crescânde a unuia dintre cele mai importante sisteme climatice ale planetei.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
