Comisia Europeană (CE) propune extinderea puterii Bruxelles-ului de a contracta împrumuturi masive de pe piețele internaționale, tratând Uniunea Europeană ca un singur debitor suveran.
Măsura, anunțată de președinta CE Ursula von der Leyen în cadrul propunerii de buget pe șapte ani, ar limita datoria comună la finanțarea sprijinului pentru Ucraina, reacția la crize neprevăzute și plăți specifice către statele membre.
Planul se lovește de opoziția fermă a Germaniei, Țărilor de Jos și altor state bogate din nord, reticente la creșterea datoriei comune. Aceste țări avertizează că datoria comună ar putea pune în pericol stabilitatea proiectului european.
„Nu putem avea programe finanțate din împrumuturi”, a declarat ministrul german pentru Europa, Gunther Krichbaum.
Susținerea statelor cu datorii mari
Țări precum Italia și Franța susțin ideea, considerând că împrumuturile UE oferă dobânzi mai avantajoase decât cele contractate individual.
Bruxelles-ul vede măsura ca o modalitate de a reduce dependența bugetului UE de contribuțiile directe ale statelor membre și ca un pas spre o mai mare integrare fiscală.
„Oriunde mergem, auzim investitorii din întreaga lume cerând mai mult, pentru că vor să cumpere Europa”, spunea anul trecut Stéphanie Riso, responsabilă de buget în cadrul Comisiei.
Împrumuturi cu condiții și granturi pentru Ucraina
Conform planului, statele membre ar putea solicita împrumuturi UE pentru a acoperi costuri suplimentare, precum subvențiile agricole sau fondurile regionale, cu obligația rambursării.
În paralel, Comisia ar putea acorda până la 395 de miliarde de euro sub formă de credite ieftine pentru țările afectate de crize neașteptate.
Singurele granturi nerambursabile ar fi destinate Ucrainei, printr-un pachet de 100 de miliarde de euro, alcătuit din împrumuturi și ajutoare directe.
Impactul pe piețele financiare
În prezent, datoria comună a UE este tratată de piețe similar cu cea emisă de instituții supranaționale, precum Banca Mondială.
Bruxelles-ul vrea însă să fie percepută ca datorie suverană, ceea ce ar facilita includerea obligațiunilor UE în indici globali și atragerea unor investiții suplimentare.
Mari investitori, inclusiv fonduri de pensii și bănci centrale, cumpără deja obligațiuni UE pentru a-și diversifica portofoliile și a reduce expunerea la active în dolari.
„Am senzația că [factorii de decizie din SUA] sunt îngrijorați că, dacă vom ieși pe piața globală și ne vom împrumuta mai mult, am putea deveni un concurent serios pentru dolar”, a afirmat eurodeputatul Victor Negrescu.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
