Expert Forum (EFOR) a publicat, la final de septembrie 2025, o radiografie a finanțării publice a partidelor pentru perioada ianuarie–august 2025, cu venituri cumulate până în septembrie și cu defalcări pe categorii de cheltuieli, luni calendaristice și pe fiecare partid. Raportul lucrează pe datele oficiale AEP și banipartide.ro.
După alegerile din 2024, opt partide primesc subvenții (PMP și Forța Dreptei în baza rezultatelor la locale). Până în septembrie inclusiv, totalul virat a ajuns la 173 de milioane de lei, cu proiecție de 284 de milioane de lei până la final de an. Distribuția veniturilor până la această dată: 57 milioane lei la PSD, 34 la AUR, 31 la PNL; USR a încasat 22 milioane, SOS 14 milioane, POT 12 milioane, iar PMP și Forța Dreptei sub un milion fiecare.
Citește și: Fostul director FBI James Comey, citat în instanță după ce Trump a cerut urmărirea sa penală
Cât s-a cheltuit și pe ce s-a cheltuit
În primele opt luni ale anului, partidele au declarat cheltuieli totale de 174,68 milioane lei. Peste jumătate din sumă — 92,22 milioane lei, adică 52,79% — a mers la „presă și propagandă”. Urmează personalul cu 18,43 milioane lei (10,55%) și investițiile în bunuri mobile și imobile cu 12,33 milioane lei (7,06%). La polul opus, comisioanele bancare, taxele de timbru sau delegațiile din străinătate cumulează sub 0,1% fiecare.
Dinamica lunară a cheltuielilor
Ritmul cheltuielilor scade vizibil după primăvară. Ianuarie a fost vârful (49,21 milioane lei – 28,17% din totalul pe 8 luni), urmat de februarie (20,16 mil.), martie (23,40 mil.) și aprilie (21,72 mil.). Minimele apar în iunie (14,17 mil.) și august (11,13 mil.). Profilul lunilor de vară seamănă cu anii neelectorali 2021–2022.
Analiza pe partide: sume totale și structuri de cheltuieli
PSD
Valoarea totală cheltuită de PSD în ianuarie–august este 75,82 milioane lei. Din aceasta, 61,4 milioane lei — aproximativ 81% — sunt contracte de presă și propagandă. Aproape 6% (4,4 milioane lei) reprezintă cheltuieli de personal. Alte linii notabile: consultanța politică — 2,2 milioane lei (2,8%), sondaje de opinie — 2,6 milioane lei (3,5%).
PNL
PNL a cheltuit 28,15 milioane lei. Cea mai mare felie o reprezintă investițiile imobiliare (sediu) — 10,30 milioane lei, adică circa 36% din total. Presa și propaganda însumează 9,19 milioane lei (aprox. o treime), iar personalul aproape 2,69 milioane lei (circa 10%). Consultanța politică este de 1,73 milioane lei (circa 6%). Cheltuielile pentru „organizarea de activități cu caracter politic” sunt de 712 mii lei.
AUR
Totalul AUR este 31,04 milioane lei. Din această sumă, 16,50 milioane lei merg la presă și propagandă (aprox. 53%), iar 1,83 milioane lei la producția și difuzarea de spoturi publicitare (5,9%). Organizarea de activități politice însumează 2,42 milioane lei (7,8%), deplasările interne și externe 2,04 milioane lei (6,5%), personalul 1,63 milioane lei (5%). Apar și investiții imobiliare de 1,23 milioane lei.
USR
USR cumulează 24,78 milioane lei. Presa și propaganda reprezintă 4,97 milioane lei (aprox. 20%), iar personalul 7,54 milioane lei (aprox. 30%). Chiriile și utilitățile sunt la 2,20 milioane lei (circa 8%). În zona serviciilor, raportul notează 1,48 milioane lei pentru onorarii avocați/executori/experți și 1,39 milioane lei telecomunicații; consultanța politică este de 1,19 milioane lei.
SOS România
Cheltuielile SOS însumează 9,34 milioane lei. Accentul cade pe activități cu caracter politic — 3,54 milioane lei (aprox. 37%). Deplasările reprezintă 1,22 milioane lei (circa 13%), iar transportul 1,09 milioane lei. Chiriile și utilitățile depășesc un milion de lei, la fel și personalul. Pentru „presă și propagandă” apar doar 12.500 lei.
POT
POT a cheltuit 3,14 milioane lei. Jumătate din buget, 1,59 milioane lei, merge la consultanță politică. Urmează organizarea de activități politice cu 430 mii lei (13%), onorariile cu 266 mii lei (8%) și investițiile cu 183 mii lei (6%). Cheltuiala pentru personal este modestă, 80 mii lei, iar pentru „presă și propagandă” doar 46,6 mii lei.
PMP
PMP declară 1,14 milioane lei. Structura e dominată de personal — 619,7 mii lei (54%) — și de chirii și utilități — 214,4 mii lei (18%). Restul categoriilor au valori mici.
Pro România
Pro România ajunge la 1,10 milioane lei. Cheltuielile pentru chirii și utilități sunt 578,4 mii lei (aprox. 52%), iar personalul 320,3 mii lei (circa o treime). Alte linii au pondere redusă.
Forța Dreptei
Forța Dreptei înregistrează cele mai mici sume: 173,4 mii lei în total. 45% sunt chirii și utilități (78,3 mii lei), 28% personal (49,1 mii lei). Pe linia „presă și propagandă” apar 14 mii lei, iar la „spoturi publicitare” 11,9 mii lei.
Tabelul-sinteză: cum arată, cap-coadă, 174,68 milioane lei
Defalcarea oficială pe categorii și pe partide confirmă ponderea uriașă a cheltuielilor pentru comunicare: 92,22 milioane lei „presă și propagandă” din 174,68 milioane lei total. În același tabel apar toate sumele menționate mai sus, inclusiv totalurile per partid: PSD 75,82 mil. lei; AUR 31,04 mil.; PNL 28,15 mil.; USR 24,78 mil.; SOS 9,34 mil.; POT 3,14 mil.; PMP 1,14 mil.; Pro România 1,10 mil.; Forța Dreptei 0,17 mil.
Note de cadru: rectificarea bugetară, transparența și rambursările
Raportul observă că proiectul de rectificare bugetară din 29 septembrie nu reduce deloc linia subvențiilor, în pofida promisiunilor publice de diminuare. În schimb, în bugetul AEP apare o alocare suplimentară de 169 milioane lei pentru rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale. Totodată, EFOR subliniază intrarea în vigoare, din octombrie, a Regulamentului (UE) 2024/900 privind transparența publicității politice — un argument suplimentar pentru deschiderea contractelor cu mass-media.
Un punct sensibil vizează rambursările primite pentru cheltuieli făcute din subvenții — lucru pe care Legea 334/2006 nu îl permite, deoarece subvențiile sunt deja bani publici. În 2025, AEP a cerut PNL restituirea a 14 milioane lei, iar cazul a ajuns în instanță; AUR a urmat aceeași strategie contencioasă; PSD nu a folosit subvenții în campaniile vizate; USR a returnat 5 milioane lei.
Concluzie: ce arată cifrele, dincolo de declarații
În 2025, partidele din România au funcționat preponderent cu bani publici, iar peste jumătate din acești bani s-au transformat în expunere media. PSD concentrează atât cele mai mari sume totale, cât și cel mai mare buget de propagandă. PNL se remarcă prin investiția imobiliară consistentă, AUR prin mixul presă–spoturi–mobilizare, USR prin ponderea ridicată a cheltuielilor de personal, iar SOS, POT, PMP, Pro România și Forța Dreptei au profiluri financiare mult mai mici, dar distinctive. Recalibrarea regulilor de transparență și coerența dintre promisiunile de austeritate și execuția bugetară rămân teme nerezolvate ale anului politic 2025.