În noua piață globală, câștigătorii vor fi cei care reușesc să combine moștenirea agricolă cu inovația și construirea unor branduri credibile
Industria mondială a uleiului de măsline intră într-o perioadă de transformări majore, în care supremația tradițională a Europei este pusă la încercare de noi producători, investiții tehnologice și schimbarea comportamentului consumatorilor. Specialiștii compară momentul actual cu evoluția pieței globale a vinului, unde centrele istorice de putere au fost obligate să se adapteze ascensiunii producătorilor din afara Europei.
Potrivit unei analize D’Olive România, sectorul oleicol se îndreaptă către o piață în care succesul nu va mai depinde exclusiv de tradiție și suprafețe cultivate, ci de eficiență, tehnologie, controlul calității, trasabilitate și capacitatea brandurilor de a demonstra autenticitatea produsului. Europa rămâne principalul pol al producției mondiale de ulei de măsline, însă industria se confruntă cu presiuni tot mai mari: costuri ridicate de producție, efectele schimbărilor climatice și fluctuații puternice ale pieței.
În acest context, măsurile adoptate la nivel european, inclusiv inițiative privind reducerea presiunii asupra fermierilor și utilizarea unor alternative precum îngrășămintele reciclate, sunt văzute ca un sprijin pentru producătorii tradiționali din sudul continentului.
Spania continuă să domine piața internațională și rămâne cel mai mare producător mondial, cu aproximativ 1,42 milioane de tone de ulei de măsline în sezonul 2024/2025. Totuși, liderul european traversează o perioadă de ajustare după creșterile puternice de preț din ultimii ani, care au afectat consumul intern. Regiuni emblematice precum Andaluzia și Cordoba au resimțit inclusiv efectele scăderilor de producție, ceea ce amplifică incertitudinile privind evoluțiile viitoare ale pieței.
În paralel, Marocul devine unul dintre competitorii emergenți ai Mediteranei. Investițiile în tehnologizare și programele de creștere a productivității au dus producția estimată pentru 2025 la aproximativ 200.000 de tone, de peste două ori mai mult decât în anul anterior. Avantajul Marocului nu este reprezentat doar de capacitatea agricolă, ci și de poziționarea comercială favorabilă pe anumite piețe externe, inclusiv în Statele Unite, ceea ce creează presiune asupra producătorilor consacrați precum Spania, Italia sau Grecia.
Analiza subliniază că transformarea din industria uleiului de măsline seamănă cu traseul parcurs de vinul mondial. În urmă cu câteva decenii, Franța, Italia și Spania dominau aproape complet piața vinului, însă producători din Australia, Chile, Africa de Sud, Statele Unite sau Argentina au reușit să câștige teren prin investiții în tehnologie, marketing și construcția unor branduri puternice.
Noua competiție oleicolă se va purta, astfel, între două modele: producția de masă și segmentul premium, unde originea, calitatea și autenticitatea devin principalele criterii de alegere pentru consumatori.
Industria uleiului de măsline pare să intre într-o etapă în care tradiția rămâne un avantaj, dar nu mai reprezintă singură o garanție de succes.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
