Pe 8 noiembrie, creștinii ortodocși și greco-catolici îi sărbătoresc pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, considerați mai-marii oștilor îngerești și călăuzele sufletelor omenești către Rai. Este o zi de mare însemnătate în calendarul creștin, dedicată nu doar celor doi arhangheli, ci și tuturor îngerilor care slujesc voia lui Dumnezeu.
Cine au fost Sfinții Mihail și Gavriil
Arhanghelul Gavriil, al cărui nume înseamnă „Dumnezeu este puterea mea”, este vestitorul veștilor bune. El le-a adus Sfinților Părinți Ioachim și Ana vestea nașterii Fecioarei Maria și tot el i-a vestit Maicii Domnului nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. În icoane, Gavriil este înfățișat purtând un crin alb – simbol al bucuriei și al binecuvântării divine.
Arhanghelul Mihail, al cărui nume se traduce prin „Cine este ca Dumnezeu”, este conducătorul oștirilor cerești și îngerul dreptății divine. El este cel care s-a ridicat împotriva îngerilor căzuți și care veghează asupra sufletelor oamenilor, fiind prezent la căpătâiul bolnavilor și al celor aflați în pragul morții. În iconografie, Mihail este reprezentat în armură, purtând o sabie de foc – simbol al biruinței binelui asupra răului.
Semnificații și tradiții în credința populară
În tradiția românească, Arhanghelul Mihail este privit ca un apărător al celor vii și călăuzitor al sufletelor celor trecuți la cele veșnice. Se spune că el poartă cheile Raiului și stă la căpătâiul celor care urmează să-și dea sufletul, protejându-i de ispitele diavolului.
De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, credincioșii pomenesc morții familiei, oferind daruri și alimente în amintirea lor – tradiție cunoscută sub numele de „Moșii de Arhangheli”. Tot în această zi, oamenii aprind lumânări pentru sufletele celor adormiți și se roagă pentru sănătate, liniște și protecție divină.
Sărbătoarea Arhanghelilor este considerată și Ziua Îngerilor Păzitori, acele ființe cerești care însoțesc omul din clipa nașterii până la moarte, rugându-se neîncetat pentru el înaintea lui Dumnezeu.
În România, peste 1,3 milioane de români își sărbătoresc onomastica pe 8 noiembrie, purtând numele de Mihai, Mihaela, Gabriel, Gabriela, Gabi, Misu sau Mihalache.
Tradiții și superstiții
Sărbătoarea Arhanghelilor Mihail și Gavriil este însoțită de numeroase obiceiuri și credințe populare, transmise din generație în generație. În credința românească, se spune că în noaptea de 7 spre 8 noiembrie cerurile se deschid, iar îngerii coboară printre oameni pentru a le asculta rugăciunile și a le aduce binecuvântări.
În multe zone din țară, gospodarii aprind lumânări pentru sufletele celor adormiți, lumini numite „lumânări de Arhangheli”, despre care se crede că vor lumina calea sufletelor în lumea de dincolo.
Tot acum, se face pomenirea morților – așa-numiții „Moși de Arhangheli” –, când se dau de pomană colaci, mere, vin și bucate calde pentru sufletele celor plecați dintre vii.
Se spune că Arhanghelul Mihail veghează la căpătâiul bolnavilor. Dacă stă la cap, omul este sortit morții; dacă se așază la picioare, bolnavul se va însănătoși. Din acest motiv, în această zi oamenii evită munca grea și conflictele, pentru a nu atrage necazuri sau boli.
În unele sate, de Sf. Mihail și Gavriil nu se aprinde focul în sobă, fiind o zi de odihnă și rugăciune. Gospodinele pregătesc însă colivă, plăcinte și bucate de post, iar credincioșii merg la biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie.
O altă superstiție spune că vremea de Sf. Arhangheli prevesteste cum va fi iarna: dacă este cald și senin, iarna va fi blândă; dacă ninge sau plouă, se anunță frig și viscol.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
