Grupul PPE nu vrea ca România să piardă nici un euro din fondurile europene care îi sunt alocate prin PNRR
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin PNRR, dacă nu clarifică rapid problema legată de modificarea legislației privind integritatea aleșilor locali. Liderul Partidului Popular European, Manfred Weber, susține însă că obiectivul PPE este ca România să primească integral banii, cu condiția respectării reformelor asumate în cadrul PNRR.
Weber a reacționat după ce PPE și grupul Renew Europe din Parlamentul European i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu aprobe plata sumei până când Bucureștiul nu demonstrează că noua formă a legislației respectă cerințele europene.
„Grupul PPE nu vrea ca România să piardă nici un euro din fondurile europene care îi sunt alocate prin PNRR”, a transmis Manfred Weber, subliniind că reformele asumate trebuie implementate integral și la termen. Liderul PPE spune că solicitarea adresată Comisiei Europene trebuie privită ca o modalitate de a obține rapid o clarificare asupra modului în care noua Lege a Integrității se raportează la jalonul prevăzut în PNRR. În cazul în care sunt identificate probleme, autoritățile române ar trebui să aibă timp să opereze modificările necesare.
„România trebuie să încaseze cele 770 de milioane de euro și să nu piardă nici un euro din PNRR”, a insistat Weber.
Disputa îl are în centru pe Dominic Fritz
În scrisoarea transmisă Comisiei Europene, Manfred Weber și lidera Renew Europe, Valérie Hayer, cer ca Bruxelles-ul să precizeze că plata nu poate fi făcută dacă România menține modificările legislative contestate. Miza politică este legată de o modificare a legislației privind integritatea, susținută de PSD și AUR, care ar putea avea efect asupra posibilității lui Dominic Fritz de a ocupa funcția de primar al Timișoarei.
Weber și Hayer consideră că aplicarea retroactivă a prevederilor ar putea intra în conflict atât cu normele europene, cât și cu Constituția României. Cei doi susțin, de asemenea, că demersul legislativ îl vizează în mod direct pe Fritz. Un argument suplimentar invocat de cei doi politicieni europeni privește statutul lui Fritz de cetățean german. Potrivit acestora, alegerea sa în funcția de primar este legată de drepturile politice garantate cetățenilor Uniunii Europene prin articolul 22 din Tratatul privind funcționarea UE, iar încetarea retroactivă a mandatului ar putea afecta exercitarea acestor drepturi.
„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politică”, a declarat Valérie Hayer pentru POLITICO.
În acest context, Bucureștiul se află într-o cursă contra cronometru: Comisia Europeană trebuie să clarifice dacă legislația adoptată respectă jalonul din PNRR, iar autoritățile române trebuie să opereze eventualele modificări pentru ca plata de 770 de milioane de euro să nu fie blocată.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
