Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe luni asupra sesizării depuse de AUR împotriva Legii biodiversității, după ce judecătorii au amânat miercuri, 12 august, luarea unei decizii pentru 17 august. Actul are o miză importantă pentru politica de mediu, dar și pentru fondurile europene, întrucât Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon din PNRR, cu o valoare de aproximativ 972 de milioane de euro.
Legea a fost contestată la CCR de AUR după finalizarea parcursului parlamentar. În Camera Deputaților, proiectul a fost adoptat cu 177 de voturi „pentru” și 79 „împotrivă”, iar în Senat forma finală a primit 79 de voturi favorabile și 27 „împotrivă”, senatorii AUR votând împotriva documentului.
Actul aprobă Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității pentru perioada 2026-2030. Printre obiective se numără conservarea și restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor amenințate, utilizarea durabilă a biodiversității și consolidarea capacității instituțiilor responsabile de aceste politici.
Strategia include și obiective privind consolidarea și extinderea rețelei naționale de arii protejate, în acord cu țintele europene și globale de 30% pentru ariile protejate și 10% pentru protecția strictă. Documentul reprezintă jalonul 31 din PNRR, iar neîndeplinirea angajamentului ar putea atrage, potrivit estimărilor Guvernului, o penalitate de 972.455.220 de euro.
AUR s-a opus proiectului și a contestat legea la CCR, pe fondul unei dispute privind forma și parcursul strategiei. Proiectul fusese aprobat inițial de Guvern prin hotărâre, însă Executivul a retras ulterior HG-ul și a transferat prevederile în Parlament, după ce PSD a contestat legalitatea actului emis de un guvern interimar.
În plen, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a criticat transferarea strategiei în Parlament, vorbind despre o „batjocură fără precedent la adresa ordinii constituționale”.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
