Avocații săi susțin că Paul Philippe al României a fost persecutat politic
Solicitarea autorităților române pentru Malta de extrădare a prințului a fost inițial respinsă de către magistratul Leonard Caruana, pe motiv că Paul al României ar suferi o încălcare a drepturilor fundamentale dacă ar fi trimis înapoi în România. Pe lângă faptul că au evidențiat condițiile „terifiante” din închisorile românești, aceștia au mai susținut că prințul a fost victima persecuției politice. Decizia a fost casată în recurs, iar dosarul a fost retrimis la Curtea de Magistratură pentru reluarea procedurii, scrie Times of Malta.
A doua instanță, prezidată de magistratul Donatella Frendo Dimech, a admis cererea de extrădare și nu a aprofundat problemele legate de drepturile omului, spunând că un cadru juridic al Consiliului European, exclude o astfel de posibilitate.
Avocații Prințului Paul Philippe au intentat proceduri separate în fața Curții Constituționale. Cei trei judecători care prezidează Curtea Constituțională au declarat că, în procedurile privind mandatul european de arestare, instanțele de jurisdicție penală aveau „datoria de a decide dacă, pe baza probelor, exista un risc real ca predarea persoanei căutate, să aibă drept rezultat tratamente inumane și degradante.”
Judecătorii au subliniat că orice argument contrar „a fost greșit”.
La pronunțarea hotărârii definitive, Curtea de Apel Penală, prezidată de judecătoarea Edwina Grima a făcut referire la o hotărâre constituțională susținând că „A spune că instanțele penale nu au competența de a se aventura în chestiunile legate de drepturile omului în procedurile MEA, ar avea drept rezultat „o lipsă de punere în aplicare a dreptului european, inclusiv a Cartei UE a drepturilor omului și asta ar putea avea consecințe asupra procedurilor”.
Într-o hotărâre de 73 de pagini, ea a notat vârsta, problemele de sănătate și statutul special al lui Paul al României, care era membru al familiei regale a României, recunoscut drept moștenitor legitim la tron în 2012, după ani de dispute.
Acel statut, care a fost „încă supus controverselor”, părea a fi „în centrul condamnării pronunțate” împotriva Prințului Paul Philippe de către Înalta Curte a României.
Privită în lumina preocupărilor europene și internaționale, legat de condițiile penitenciarelor din România, „cu o evidențiere specială pe închisoarea București-Rahova care a făcut obiectul diferitelor cazuri de încălcare a drepturilor omului”, și care urma să-l găzduiască pe prințul Paul Philippe, instanța de judecată a concluzionat că „riscul real și personal” al încălcării drepturilor omului nu poate fi exclus.
