O echipă de cercetători de la University of Illinois Urbana-Champaign susține că procesul de luare a deciziilor începe în creier mult mai devreme decât indicau teoriile clasice. Descoperirea ar putea influența dezvoltarea viitoarelor sisteme de inteligență artificială, care ar putea deveni mai eficiente și ar consuma mult mai puțină energie.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Teoria clasică, pusă sub semnul întrebării
Până acum, cercetătorii au considerat că informațiile senzoriale sunt procesate într-o succesiune clară: acestea ajung mai întâi în zonele responsabile de percepție, apoi sunt transmise către regiuni din ce în ce mai complexe ale creierului, iar deciziile sunt luate abia la nivelul cortexului frontal.
Noua cercetare sugerează însă că acest proces este mult mai dinamic.
Potrivit autorilor, regiunile cerebrale implicate în percepția senzorială sunt influențate aproape imediat de zone superioare ale creierului, prin intermediul unor bucle rapide de feedback. Astfel, informația nu circulă într-o singură direcție, ci este transmisă permanent înainte și înapoi între diferite regiuni.
Experimente pe șoareci într-un mediu de realitate virtuală
Pentru a analiza mecanismul, cercetătorii au monitorizat activitatea neuronală a unor șoareci care se deplasau printr-un coridor de realitate virtuală și trebuiau să ia decizii în funcție de informațiile primite.
Analiza a arătat că activitate asociată procesului decizional era prezentă încă din cortexul somatosenzorial primar (S1), una dintre primele regiuni care procesează informațiile senzoriale.
Acest rezultat indică faptul că aceste zone nu se limitează la transmiterea informațiilor, ci participă activ la procesul de luare a deciziilor prin comunicarea continuă cu alte regiuni ale creierului.
Posibile aplicații în dezvoltarea inteligenței artificiale
Autorii studiului consideră că înțelegerea modului în care funcționează aceste mecanisme ar putea inspira noi arhitecturi pentru sistemele de inteligență artificială.
Profesorul Yurii Vlasov, coordonatorul cercetării, spune că scopul este înțelegerea principiilor dezvoltate de evoluție de-a lungul a sute de milioane de ani.
Potrivit acestuia, inteligența biologică reușește să rezolve sarcini extrem de complexe folosind mult mai puțină energie decât sistemele actuale de inteligență artificială, iar studiul modului în care este organizat creierul ar putea contribui la dezvoltarea unor modele AI mai eficiente.
Cercetările continuă
Oamenii de știință subliniază că rezultatele nu oferă încă o rețetă pentru construirea unor sisteme AI mai performante, însă reprezintă un pas important în înțelegerea modului în care creierul ia decizii.
În etapa următoare, echipa intenționează să studieze cu o precizie mai mare momentul în care apar aceste semnale neuronale și modul în care buclele de feedback coordonează activitatea diferitelor regiuni ale creierului.
Cercetătorii speră că aceste informații vor contribui, în timp, la dezvoltarea unei noi generații de sisteme de inteligență artificială inspirate mai fidel de funcționarea creierului uman.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
