28.9 C
București
sâmbătă, 27 iunie 2026
AcasăPoliticăGuvernul, acuzat că subevaluează administrația centrală. SAALG cere coeficient minim de 3,15...

Guvernul, acuzat că subevaluează administrația centrală. SAALG cere coeficient minim de 3,15 în noua lege a salarizării

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) solicită introducerea unui coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din administrația centrală în noua lege a salarizării unitare. Reprezentanții sindicali susțin că salariile bugetarilor sunt prezentate „trunchiat” în spațiul public și avertizează că subevaluarea specialiștilor va afecta grav funcționarea instituțiilor statului.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a lansat un atac dur la adresa proiectului noii legi a salarizării unitare, acuzând Executivul de manipulare publică și subevaluare intenționată a specialiștilor din administrația centrală. Într-un comunicat de presă, SAALG cere ca viitorul act normativ să prevadă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului.

Reprezentanții sindicali susțin că utilizarea în spațiul public a anvelopei salariale brute de aproximativ 166 de miliarde de lei drept argument pentru deficitul bugetar reprezintă o prezentare „trunchiată, nedreaptă și lipsită de onestitate instituțională”.

SAALG arată că, la fiecare 100 de lei plătiți ca salariu brut, aproximativ 41,5 lei se întorc imediat la stat prin contribuții sociale și impozit pe venit. Aplicat la anvelopa salarială totală, sindicatul estimează că aproximativ 69 de miliarde de lei revin automat în circuitul bugetar prin CAS, CASS și impozit pe venit.

Sindicaliștii mai susțin că cei aproximativ 1,3 milioane de angajați din sectorul public generează încasări suplimentare din TVA estimate la 383 de milioane de lei lunar, respectiv 4,6 miliarde de lei anual. Totodată, potrivit datelor invocate din statisticile INS, taxele locale, accizele și alte contribuții indirecte ar aduce statului încă 17 miliarde de lei anual.

„În termeni economici reali, statul nu suportă o pierdere netă de 166 miliarde lei, ci o anvelopă netă efectivă mult mai redusă, situată, orientativ, în jurul valorii de 75 miliarde lei anual”, susțin reprezentanții SAALG. Aceștia afirmă că salariul public reprezintă „unul dintre cele mai transparente fluxuri din economie”.

În comunicatul transmis, sindicatul avertizează că refuzul acordării coeficientului minim de 3,15 va accelera plecarea specialiștilor din administrație și va afecta activități precum avizarea legislativă, elaborarea politicilor publice și atragerea fondurilor europene. „Problema României nu este că specialiștii din centrul administrației statului cer un coeficient minim de 3,15. Problema României este că statul colectează puțin, controlează slab, tolerează evaziunea și apoi le spune angajaților corecți că ei sunt cauza deficitului”, se mai arată în comunicatul SAALG.

Emmylia Razmerita
Emmylia Razmerita
Emmylia Razmerița este absolventă de Jurnalism și a obținut diploma de licență de la Facultatea de Litere din cadrul Universității Dunărea de Jos din Galați, specialitatea Jurnalism și Științele Comunicării. Este masterandă în ultimul an la Jurnalism Tematic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. A lucrat pentru redacțiile Monitorul de Brăila și Evenimentul Zilei și este în prezent voluntar la Știri Bazate și Context.ro.
Cele mai citite

Cod roșu de caniculă pentru trei sferturi din țară, inclusiv Capitala

În paralel, este în vigoare și un Cod portocaliu pentru Dobrogea și jumătatea estică a MuntenieiAdministrația Națională de Meteorologie a emis, sâmbătă, o avertizare...

Germania ia în calcul revenirea la serviciul militar obligatoriu: obiectiv ambițios de reînarmare și deficit sever de recruți

Revenirea la serviciul militar obligatoriu este analizată ca soluție de rezervă, în cazul în care voluntariatul nu va produce rezultatele necesareGermania se confruntă cu...

FMI: dolarul rămâne pivotul economiei globale, în ciuda reconfigurărilor comerciale și a presiunilor geopolitice

Băncile centrale nu au intensificat achizițiile de aur într-o manieră care să indice o reconfigurare majoră a rezervelor internaționaleEconomia globală continuă să graviteze în...
Ultima oră
Pe aceeași temă