Revenirea la serviciul militar obligatoriu este analizată ca soluție de rezervă, în cazul în care voluntariatul nu va produce rezultatele necesare
Germania se confruntă cu dificultăți tot mai mari în atragerea de personal militar, iar autoritățile de la Berlin ar putea decide, cel târziu în iulie 2027, dacă reintroduc serviciul militar obligatoriu, în contextul în care actualul model bazat pe voluntariat nu reușește să acopere necesarul armatei.
Informația a fost confirmată pentru AFP de Thomas Röwekamp, președintele Comisiei de Apărare din Bundestag, care avertizează că obiectivele de recrutare sunt greu de atins în actualul context.
Presiunea vine pe fondul unei strategii mai ample a cancelarului Friedrich Merz, care urmărește transformarea Bundeswehr, într-o forță convențională de top în Europa. Planul prevede creșterea efectivelor de la aproximativ 185.000 la cel puțin 260.000 de militari profesioniști până în 2035.
Pentru a sprijini această țintă, Germania a introdus un serviciu militar voluntar și a reactivat o formă de evidență obligatorie pentru bărbații care împlinesc 18 ani. Totuși, rezultatele sunt considerate sub așteptări: în primele luni ale anului, doar 530 de voluntari s-au alăturat armatei, în condițiile în care aproximativ 300.000 de tineri au fost contactați. În acest context, revenirea la serviciul militar obligatoriu este analizată ca soluție de rezervă, în cazul în care voluntariatul nu va produce rezultatele necesare. Röwekamp a subliniat că decizia ar trebui luată până la 31 iulie 2027. El a recunoscut că are „îndoieli serioase” că actualele ținte pot fi atinse exclusiv prin recrutare voluntară, având în vedere dificultățile structurale ale sistemului.
Dacă va fi reintrodus, serviciul obligatoriu nu ar viza întreaga generație, ci doar numărul de tineri necesar pentru completarea efectivelor anuale ale Bundeswehr.
Oficialul german a atras atenția că problema centrală rămâne deficitul de militari de carieră, cei care operează echipamentele strategice ale armatei — de la avioane de luptă și nave militare, până la tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.
În paralel, dezbaterea socială privind reintroducerea serviciului militar se intensifică, în condițiile în care o parte a tinerilor germani protestează față de această perspectivă. Röwekamp afirmă că aceste îngrijorări sunt de înțeles, întrucât generațiile născute după suspendarea conscripției în 2011 au avut un contact redus cu problematica apărării și a securității.
El susține necesitatea unui dialog mai amplu cu tinerii pe teme, precum războiul, pacea și responsabilitatea apărării naționale, în contextul în care Berlinul estimează că forțele armate ale Rusiei ar putea deveni apte pentru o confruntare directă cu Occidentul începând cu 2029.
În viziunea sa, obiectivele strategice ale lui Vladimir Putin depășesc conflictul din Ucraina și vizează subminarea modelului democratic occidental, ceea ce impune, spune el, o accelerare a eforturilor de apărare în Europa.
Röwekamp consideră că Europa trebuie să își consolideze autonomia militară, în paralel cu o posibilă reducere a implicării militare americane, în linie cu pozițiile exprimate de Donald Trump privind reevaluarea prezenței SUA în Europa. El a menționat și cooperarea industrială franco-germană din domeniul apărării, inclusiv proiecte comune precum grupul KNDS, ca exemplu de consolidare a capacităților europene.
Subiectul ar urma să fie discutat la viitorul summit NATO de la Ankara, programat pentru începutul lunii iulie, unde aliații ar putea transmite și un mesaj politic privind unitatea occidentală în raport cu Moscova. În opinia sa, coeziunea alianței rămâne esențială, întrucât unul dintre obiectivele strategice ale Kremlinului ar fi tocmai slăbirea solidarității dintre statele membre NATO.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
