Cheltuielile publice pentru educație, de la grădiniță până la liceu, au reprezentat 4,7% din PIB-ul Uniunii Europene în 2023, același nivel ca în anul precedent, potrivit datelor Eurostat.
România se află la coada clasamentului european, cu cheltuieli pentru educație echivalente cu 3% din PIB. Un nivel mai redus a fost înregistrat doar în Grecia, cu 3,3%, și Malta, cu 3,4%.
La polul opus, Suedia a avut cea mai mare pondere a cheltuielilor publice pentru educație, cu 6,8% din PIB. Finlanda a alocat 6,3%, iar Belgia 6,2%.
La nivelul UE, ponderea cheltuielilor pentru educație a scăzut cu 0,3 puncte procentuale față de 2020, când a ajuns la 5% din PIB. Acesta a fost cel mai ridicat nivel înregistrat de la începutul colectării datelor, în 2012.
România, printre statele cu cele mai mici investiții
Diferențele dintre statele membre apar și în structura bugetelor pentru educație.
În Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg, cheltuielile de capital au reprezentat cel puțin 10% din totalul sumelor alocate instituțiilor de învățământ.
În România și Belgia, ponderea acestor cheltuieli a fost sub 5%. Categoria include, în principal, investițiile în infrastructura și dotările instituțiilor de învățământ.
Salariile profesorilor, principala cheltuială
În nouă dintre cele 16 state membre pentru care există date, cea mai mare parte a fondurilor destinate instituțiilor de învățământ a mers către salariile profesorilor.
Ponderea salariilor s-a situat între 40% și 50% în Slovacia, Franța, Lituania, Cehia și Finlanda. Estonia a alocat 37,6% pentru această categorie, iar Malta 36,9%.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
