Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” contestă prevederile proiectului noii legi a salarizării și cer Parlamentului să modifice actul normativ.
Reprezentanții profesorilor susțin că proiectul nu respectă promisiunile făcute după protestele din educație și menține diferențe salariale pe care le consideră nejustificate, potrivit Agerpres.
Într-un comunicat transmis vineri, cele două federații afirmă că forma actuală a proiectului reprezintă o nouă lovitură pentru sistemul de învățământ.
„În loc să elimine inechităţile şi să redea profesiei didactice statutul pe care îl merită, proiectul adânceşte discriminările salariale, accentuează lipsa de atractivitate a carierei didactice şi condamnă sistemul de învăţământ la un declin şi mai accentuat”, se arată în document.
Sindicatele invocă angajamentele asumate în 2024
Organizațiile sindicale susțin că proiectul ignoră prevederile OUG nr. 57/2023, adoptată după greva generală din educație, care stabilea ca salariul profesorului debutant să fie raportat la salariul mediu brut pe economie și prevedea o grilă care să încurajeze evoluția în carieră.
De asemenea, sindicaliștii amintesc că, în 2024, autoritățile au convenit ca salariul maxim al unui profesor cu gradul didactic I și vechime maximă să fie egal cu cel al unui medic specialist.
Potrivit acestora, noul proiect renunță la acest obiectiv și lasă o diferență de aproximativ 4.000 de lei în defavoarea profesorilor.
Majorările salariale, considerate insuficiente
FSLI și „Spiru Haret” afirmă că majorările propuse sunt prea mici pentru a avea un impact real.
Conform calculelor prezentate de sindicate, un profesor debutant ar urma să primească în plus 410 lei brut, echivalentul a aproximativ 240 de lei net, iar un profesor cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime ar beneficia de o creștere de 164 de lei brut, adică aproximativ 96 de lei net.
Sindicaliștii critică și suma prevăzută pentru activitatea de dirigenție, de 410 lei brut, pe care o consideră insuficientă în raport cu responsabilitățile acestei funcții.
Totodată, aceștia susțin că proiectul reduce indemnizațiile pentru predarea simultană, activitatea din zone izolate și practica pedagogică.
Avertisment privind noi proteste
Cele două federații apreciază că proiectul completează măsurile adoptate anterior prin Legea nr. 141/2025, care au vizat, între altele, majorarea normei didactice și modificarea unor drepturi salariale.
În final, sindicatele solicită parlamentarilor să respingă proiectul și avertizează că Executivul își asumă responsabilitatea pentru amplificarea conflictului din educație și pentru declanșarea unor noi acțiuni de protest, dacă legea va fi adoptată în forma actuală.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
