Economia globală a ajuns „ să piardă” un deceniu, în contextul foarte tulbure din ultimii ani în care războiul, pandemia şi inflaţia agravează serios provocările structurale existente.
În ultimul an, guvernele din întreaga lume au anunţat scutiri de taxe, subvenţii şi noi legi în încercarea de a accelera investiţiile, de a combate schimbările climatice şi de a-şi extinde forţa de muncă. Şi toate s-ar putea să fie zadar, scrie Bloomberg, citat de Business Magazin.
Banca Mondială avertizează că economia globală se îndreaptă cu toată viteza către „un deceniu pierdut” din punct de vedere economic, în contexul în care războiul, pandemia şi inflaţia agravează serios provocările structurale existente.
Creditorul internaţional cu sediul la Washington, D.C., afirmă că „va fi nevoie de un efort politic colectiv uriaş pentru a readuce creşterea în următorul deceniu la media celui precedent”. Trei factori principali se află în spatele inversării progresului economic: îmbătrânirea forţei de muncă, slăbirea investiţiilor şi încetinirea productivităţii, potrivit jurnalul.ro.
Economia globală a ajuns să piardă un deceniu, mai multe semnale de alarmă venind din partea Băncii Mondiale
„În întreaga lume, are loc o încetinire structurală a creşterii: În condiţiile tendinţelor actuale, se aşteaptă ca rata potenţială de creştere globală – rata maximă la care o economie poate creşte fără a declanşa inflaţia – să scadă la un minim al ultimelor trei decenii în restul anilor 2020”, au declarant reprezentaţii Băncii Mondiale.
Pentru perioada 2000-2010, instituţia a prognozat o creştere de 3,5% a economiei globale, scenariu care s-a corectat negativ la 2,6% între 2011 şi 2021, şi care în final a ajuns până la 2,2%, ca estimare pntru 2022-2030. O mare parte a acestei contracţii se întâmplă din cauza factorilor demografici.
Cele mai recente semnale de alarmă ale Băncii Mondiale cu privire la economia globală vin în urma adoptării de către SUA a Legii privind reducerea inflaţiei, care presupune sute de miliarde de dolari în stimulente şi finanţare pentru energie verde, precum şi o lege pentru a intensifica investiţiile în semiconductori. Ca răspuns, Uniunea Europeană îşi relaxează normele privind scutirile de taxe guvernamentale şi alte beneficii pentru companiile din domeniul tehnologiilor curate.
Între timp, marile economii încearcă să îşi sporească numărul de angajaţi, adesea în faţa unei rezistenţe puternice. În Franţa, protestatarii au reacţionat violent la revizuirea sistemului de pensii al ţării de către preşedintele Emmanuel Macron, în timp ce populaţia în scădere din China a determinat guvernul să ofere recompense în bani şi concedii de maternitate mai lungi pentru a stimula natalitatea.
Cu toate acestea, toate eforturile depuse până acum s-ar putea dovedi insuficiente.
Raportul Băncii Mondiale avertizează că încetinirea creşterii ar putea fi şi mai pronunţată în cazul în care crizele financiare izbucnesc în marile economii şi declanşează o recesiune globală. Avertismentul vine la doar câteva săptămâni după ce prăbuşirea Silicon Valley Bank a declanşat turbulenţe în sectoarele bancare din SUA şi Europa.
La începutul acestui an, Banca Mondială şi-a redus drastic prognoza de creştere pe termen scurt pentru economia mondială, invocând inflaţia ridicată persistentă care a ridicat riscul unei recesiuni la nivel mondial. Aceasta se aşteaptă ca creşterea globală să încetinească la 1,7% în 2023.
Alte organizaţii, cum ar fi Fondul Monetar Internaţional şi Peterson Institute for International Economics, un think tank cu sediul la Washington, se aşteaptă la o expansiune mai robustă a PIB-ului mondial de 2,9% în 2023.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
