România Liberă, una dintre cele mai vechi publicații din România, a fost victima unei campanii agresive de atacuri cibernetice între 9 aprilie și 18 mai 2025, exact în perioada campaniei pentru primul tur și al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Seria de anchete publicate în această perioadă a vizat figuri precum Remus Borza (PNL), Victor Ponta (fost PSD) și rețelele de influență economică, declanșând o ofensivă digitală fără precedent.
Cronologia exactă: anchete publice, blocaje private
Cronologia exactă a anchetelor și atacurilor
- 9 aprilie 2025: România Liberă publică articolul „Când ești consilierul premierului, statul stă drepți în fața ta”, în care dezvăluie că avocatul Remus Borza, fost consilier al premierului Nicolae Ciucă și actual președinte al Coaliției Oamenilor de Afaceri Liberali, a fost implicat într-o presiune judiciară de opti ani asupra redacției. Deși două instanțe s-au pronunțat clar în favoarea România Liberă, în peste 100 de pagini motivate, Înalta Curte a anulat totul în doar 14 pagini — coincidență sau nu, exact când Borza devenea sfătuitor politic pentru coaliția PSD–PNL.
Atac informatic: site-ul cade în aceeași zi. Primul val. - 10 aprilie 2025: sunt publicate două anchete:
- „Băieții deștepți din insolvență: Borza, Munteanu, Ponta”
- „Doctori în drept cu copy-paste: plagiat grav în arbitrajul McDonald’s România vs. Unirea Shopping Center”
➤ În a doua anchetă se arată cum arbitrii Camerei de Comerț a Bucureștiului au comis plagiat grosolan în redactarea unei decizii în favoarea McDonald’s.
Atac informatic: al doilea val. Site-ul, din nou inaccesibil.
- 12 aprilie 2025: România Liberă publică „A înecat satele românilor ca să nu se ude Belgradul – mărturia halucinantă a lui Victor Ponta”, despre deciziile fostului premier de a distruge Astra Asigurări și de a accepta sacrificarea comunităților românești în favoarea unui acord cu Serbia.
Atac informatic: site-ul devine parțial inaccesibil. - 23 aprilie 2025: la ora 13:08, imediat după actualizarea articolului despre Ponta, site-ul este complet doborât.
Al treilea val. Confirmat prin loguri: cereri masive, IP-uri suspecte. - 8 mai 2025 – prezent: atacurile continuă, inclusiv în ziua transmiterii sesizărilor către autorități.
Ce arată datele tehnice din spatele atacurilor
În urma analizei tehnice a serverului România Liberă, pentru perioada 9–28 aprilie 2025, au fost descoperite semnale clare că site-ul a fost ținta unui atac cibernetic coordonat, repetitiv și de durată.
Cine ne-a atacat?
Cele mai multe atacuri au venit de la adrese IP din Statele Unite, mai exact din Los Angeles și Seattle, din rețeaua Cloudflare – o infrastructură internațională de protecție a site-urilor web, dar care poate fi și folosită abuziv pentru a ascunde adevărata origine a traficului. IP-urile începeau cu „172.70…” și „172.68…”, toate din același furnizor.
Asta înseamnă că cineva a folosit infrastructura Cloudflare ca pe un scut: din exterior pare trafic legitim, dar în realitate sunt boți sau scripturi care accesează site-ul în valuri, cu mii de cereri pe minut.
Cum a fost atacat site-ul?
Printre cele mai accesate secțiuni se numără:
- pagina principală (
/) – 149.000 de accesări într-o perioadă scurtă, - un fișier mic, dar vital:
favicon.ico– cerut de peste 134.000 de ori (semn clar de boți), - fișiere de tip JSON (folosite pentru cookie-uri și protecția datelor): accesate de zeci de mii de ori,
- scripturi WordPress, precum
/admin-ajax.php,/wp-json/și/xmlrpc.php, adesea vizate în atacuri DDoS.
Toate aceste cereri repetate au suprasolicitat serverul, făcând site-ul fie lent, fie complet inaccesibil.
Ce au încercat să obțină?
- Blocarea totală a site-ului în momente cheie ale campaniei electorale.
- Împiedicarea cititorilor să acceseze articolele despre candidați.
- Sabotarea infrastructurii tehnice care asigura respectarea politicilor GDPR și de confidențialitate.
O campanie electorală fără informare liberă
Atacurile asupra România Liberă nu s-au produs într-un vid. Ele au avut loc în plină campanie prezidențială, într-un moment în care presa ar fi trebuit să ofere publicului informații vitale despre candidați, partide și rețele de influență.
Victor Ponta a obținut un număr record de voturi — 1.230.164 (13,04%) — devenind un jucător major în noua configurație politică, deși nu a intrat în turul doi.
Candidatul PSD–PNL, Crin Antonescu, a ieșit pe locul 3 cu 1.892.930 voturi (20,07%), conform rezultatelor oficiale.
În toată această perioadă, cititorii România Liberă din țară și diaspora au fost privați de acces la informații critice, exact când românii își alegeau conducerea.
Întrebări trimise – doar Remus Borza a răspuns
România Liberă a transmis solicitări oficiale de puncte de vedere către:
Remus Borza, PNL, Augustin Jianu și Victor Ponta.
Singurul care a răspuns a fost Remus Borza, într-un mesaj virulent motiv pentru care publicăm întrebările adresate acestuia:
Întrebări adresate:
- Ați avut vreo legătură cu atacurile informatice asupra România Liberă?
- Aveți cunoștință despre cine le-ar fi putut comanda?
- Ați finanțat sau susținut logistic astfel de acțiuni?
- Ați contribuit la campania lui Victor Ponta?
- Există vreo relație între Clubul Oamenilor de Afaceri Liberali și echipa Ponta?
- Considerați că investigațiile vă vizează pe nedrept?
- Este compatibilă poziția dvs. cu sprijinirea altui curent politic?
Cine este Augustin Jianu?
Augustin Jianu este un antreprenor și fost politician român, născut pe 23 mai 1986 la Craiova. A ocupat funcția de ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în Guvernul Grindeanu, între 4 ianuarie și 29 iunie 2017 . Anterior, a fost director general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), instituție responsabilă cu protecția infrastructurii cibernetice naționale .
După încheierea mandatului ministerial, Jianu s-a alăturat partidului PRO România, fondat de Victor Ponta, în mai 2018 . Ulterior, în august 2019, s-a retras din PRO România, exprimându-și în continuare simpatia față de Victor Ponta.
În prezent, Augustin Jianu activează în sectorul privat, fiind antreprenor în domeniul tehnologiei și securității cibernetice prin societatea disruptivetehnologies.ro și este consilier și parte din echipa de campanie pentru alegerile prezidențiale din 2025 ale lui Victor Ponta.
Atitudine de intimidare din partea lui Remus Borza
În urma solicitărilor oficiale de puncte de vedere adresate lui Remus Borza, Victor Ponta, Augustin Jianu și PNL, doar Borza a răspuns, într-un ton agresiv și amenințător:
„Sunt victima unei campanii abuzive. Răspunsul la întrebările 1–5 este NU. La întrebarea 6, răspunsul este DA. La întrebarea 7 nu comentez. Aveați obligația să-mi cereți punctul de vedere anterior publicării. Mă voi adresa instanțelor.”
Întrebările vizează implicarea în atacuri cibernetice, relațiile cu campania Ponta și compatibilitatea politică a acțiunilor sale. Tonul răspunsului și refuzul de a răspunde clar întăresc percepția de presiune exercitată asupra redacției.
Semnal de alarmă: influențe externe și sabotaj informațional
Combinarea acestor atacuri cu agresivitatea declarativă a lui Borza și lipsa de răspuns din partea PNL și Victor Ponta arată un posibil atac coordonat la libertatea de exprimare. România Liberă a cerut oficial investigarea acestor cazuri, pentru a verifica dacă actori externi sau interni au acționat pentru a influența decizia electoratului.
Suprimarea informației corecte în plină campanie electorală nu este doar o lovitură la presă. Este o lovitură la democrație.Nu vom fi tăcuți în timp ce alții doboară site-uri, amestecă justiția în 14 pagini și plătesc cu influență în loc de transparență.
APEL PUBLIC: Presa nu se reduce la tăcere. Presa cere răspunsuri
România Liberă cere autorităților statului român – ANCOM, DNSC, CERT-RO, DIICOT, Guvernul României, AEP– să demareze de urgență o anchetă completă asupra atacurilor informatice și presiunilor exercitate asupra redacției în perioada campaniei electorale din 2025.
- Cine a blocat accesul la site-ul unei publicații independente, exact când publicam investigații despre candidați și rețele de influență?
- Cine a suprimat informația? Cine a profitat de tăcere?
Dacă nu vom primi un răspuns clar și asumat din partea autorităților române, ne vom adresa instituțiilor internaționale:
- OSCE – Office for Democratic Institutions and Human Rights
- Reporters Without Borders (RSF)
- Freedom House
- Comisia Europeană
- OSF – Open Society Foundation
- ECFR – European Council on Foreign Relations
- Heritage Foundation
- America First Policy Institute
- Claremont Institute – pentru că libertatea presei este o valoare transpartinică și universală.
DEMOCRAȚIA ÎNSEAMNĂ RĂSPUNDERE, NU TĂCERE
Într-o democrație funcțională, nu este opțional să răspunzi atunci când presa întreabă.
Nu contează dacă te cheamă Victor Ponta, Remus Borza, KPMG, PNL sau McDonald’s. Nu contează ce funcție ai sau câți bani ai.
Când ești întrebat de presă, răspunzi. Pentru că asta e democrația. Altfel, pentru ce mai există presa liberă?
România Liberă nu vinde tăcere. Nici politică. Nici trafic. Nici favoruri.
România Liberă nu a cerut bani. Nu are interese politice. Nu sprijină partide.
Publicăm din convingere, nu din calcule. Apărăm valori, nu grupuri. Când suntem puși la pământ, nu doar redacția cade — cade o parte din democrația românească.
Este inadmisibil ca, în 2025, într-o țară europeană, o publicație să fie redusă la tăcere cu ajutorul infrastructurii cibernetice și complicității tăcute a instituțiilor.
