Agra Asigurări, lider național în domeniul asigurărilor agricole, avertizează fermierii că culturile de porumb irigate nu sunt protejate împotriva tuturor riscurilor climatice.
În perioada 3–13 octombrie 2025, furtunile au lovit sudul României, provocând pagube importante în județele Călărași, Ilfov și Giurgiu.
Vântul puternic, cu viteze între 40 și 70 km/h, a afectat aproximativ 2.000 de hectare de porumb, parțial irigate, cu un grad de deteriorare estimat între 30% și 70%, în funcție de stadiul de vegetație.
Vântul, pericol subestimat de fermieri
Deși cultura de porumb este irigată, alte riscuri climatice rămân frecvent neglijate.
Porumbul aflat în stadii de dezvoltare diferite – de la lapte ceară la aproape maturitate – s-a dovedit extrem de vulnerabil la efectul mecanic al vântului, plantele fiind culcate sau răsucite.
„În ultimele sezoane observăm un paradox: deși fenomenele extreme sunt tot mai frecvente, riscurile precum furtuna sau vântul sunt încă tratate superficial. Culturile culcate la sol pierd brusc potențial productiv, iar fermierii descoperă prea târziu că aceste daune pot fi asigurate. Evenimentul din octombrie ne confirmă încă o dată necesitatea unei protecții complete, pentru a asigura continuitatea producției agricole la nivel național”, declară Horia-Adrian Lupu, Director General al Agra Asigurări.
Diferența între terenurile asigurate și cele neasigurate
Echipele Agra Asigurări au observat în teren că fermierii cu polițe complete au putut gestiona mai eficient pagubele și au avut acces rapid la despăgubiri, spre deosebire de cei neasigurați.
„Când vorbim despre furtună, fermierii se gândesc adesea la grindină, însă vântul este cel care produce frecvent pagube semnificative, mai ales la culturile înalte. În teren, am constatat diferențe clare între terenurile asigurate și cele neasigurate. Cei protejați au putut gestiona mult mai eficient situația și au avut acces rapid la despăgubiri”, explică Eugen Cîrstea, Manager Regional Centru Sud-Est.
Efecte secundare ale furtunilor
Pe lângă pagubele directe ale vântului, furtunile au favorizat și fenomene secundare: formarea crustei la suprafața solului și spălarea acestuia în zonele cu precipitații intense.
Aceste efecte limitează aerarea solului, afectează răsărirea uniformă și pot duce la pierderea materiei organice, eroziune și impact asupra viitoarelor cicluri de cultură.
„Agricultura românească traversează o perioadă în care schimbările climatice nu mai sunt o excepție, ci o regulă. Fermierii trebuie să-și protejeze culturile de riscuri multiple, nu doar de secetă. Rolul nostru este să le oferim soluții transparente, flexibile și adaptate realităților din teren”, subliniază Horia-Adrian Lupu.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
