27.3 C
București
duminică, 19 septembrie 2021

80 de ani de la Progromul de la Iași. Ce mesaj a transmis Klaus Iohannis

„Marcăm, în aceste zile, opt decenii de la una dintre cele mai sângeroase pagini din istoria României. Ura nedisimulată, violența atroce, disprețul absolut față de demnitatea umană au fost doar o parte din instrumentarul utilizat de autoritățile vremii pentru a pune în practică un plan abominabil – curățarea orașului de evrei. Peste 13.000 de suflete nevinovate au sfârșit în chinuri groaznice, după ce autoritățile, al căror rol ar fi trebuit să fie unul de protecție, s-au transformat în călăi. Cu o cruzime de nedescris, evreii ieșeni au fost smulși cu forța din case, despărțiți de cei dragi, loviți cu sălbăticie și aruncați apoi în trenurile morții sau uciși de gloanțele mitralierelor. Reprezentanți ai Poliției, Armatei, serviciilor de informații au năvălit asupra membrilor comunității evreiești, i-au jefuit, torturat, umilit și ucis, răspunzând, astfel, ordinelor unui regim criminal”, transmite Klaus Iohannis în mesajul care a fost prezentat de consilierul prezidențial Sergiu Nistor în cadrul evenimentelor comemorative organizate la Iași.

Șeful statului afirmă că Pogromul de la Iași nu reprezintă doar tragedia evreilor ieșeni, ce a urmat celei a evreilor uciși în perioada rebeliunii legionare la începutul aceluiași an, „ci este drama şi responsabilitatea cu care se confruntă, de atunci, națiunea noastră”.

„Atunci când instituțiile statului nu doar că eșuează lamentabil în îndeplinirea obligațiilor firești față de propriii cetățeni, dar îi discriminează, persecută și îi ucid fără milă, se va fi instalat domnia răului absolut și a arbitrariului. Retorica antisemită și crudele sale consecințe au lovit Iașiul, un oraș care a fost un centru important al vieții evreiești, în 1930, populația evreiască reprezentând aproximativ 30% din populația totală a orașului. Din leagăn al vieții, al culturii și civilizației evreiești, Iașiul s-a transformat, într-un scurt timp, în centru al antisemitismului și apoi al morții, degradării umane și groazei. Amintirea suferințelor din acele zile și comemorarea victimelor constituie principala reparație morală pe care generația actuală și cele viitoare au obligația să o urmeze. Dacă acest lucru se va întâmpla, avem garanția asumării faptelor așa cum s-au întâmplat și a respectării drepturilor și libertăților fundamentale. În acest demers de aducere-aminte, să evocăm și numele acelor oameni care au dat dovadă de curaj și altruism în încercarea de a-i salva pe semenii lor aruncați în ghearele infernului”, adaugă șeful statului.

Klaus Iohannis subliniază importanța prezervării spațiilor memoriale destinate Pogromului.

„Vorbind despre ororile petrecute atunci, despre faptul că Pogromul de la Iași a fost precedat de numeroase acțiuni antisemite, subliniem, o dată în plus, că sănătatea unei societăți este indisolubil legată de asumarea onestă a trecutului traumatic, de modul în care se raportează la valorile democratice, la toleranță și de respectul față de demnitatea umană. De multe ori, amintirile au casa lor. Am reiterat, în numeroase ocazii, importanța prezervării spațiilor memoriale destinate Pogromului. Salut inaugurarea, în curtea fostei Chesturi, acel loc al crimei și al disoluției umanității, a Muzeului Memorial dedicat victimelor Pogromului de la Iași. Este un proiect a cărui edificare a necesitat un timp mai îndelungat, însă îmi manifest convingerea că va juca un rol proeminent în viața culturală și comunitară. Acest muzeu nu reprezintă doar un pios omagiu adus memoriei victimelor Pogromului de la Iași, o dovadă că lecția trecutului a fost asumată în mod autentic, ci și un spațiu al valorilor europene, care va vorbi generațiilor următoare despre importanța libertății, a toleranței, a respectului față de celălalt. Oricâte eforturi vom face și oricât de hotărâți vom fi, se vor găsi mereu minți şi suflete întunecate, care vor banaliza crima, vor trivializa victimele și îi vor apăra pe criminali. Observăm cum, în ultima perioadă, negaționismul, discursul instigator la ură, încercările de distorsionare a istoriei, populismul și antisemitismul devin tot mai prezente în spațiul public, iar acolo unde găsesc terenul fertil al ignoranței, prind rădăcini periculoase”, menționează Iohannis.

Educația trebuie să rămână în epicentrul acestei lupte continue de contracarare a acestor curente toxice, iar proiectul „România Educată” își propune să creeze un sistem educațional incluziv, adaptat realității, nevoilor prezente și viitoare, apreciază Iohannis.

”Educația despre Holocaust trebuie să ocupe un rol important în sistemul de învățământ. Școlile, universitățile trebuie încurajate în direcția promovării unor astfel de programe educaționale, astfel încât copiii și tinerii să fie parte a procesului de consolidare a unei societăți tolerante. Înclinându-ne frunțile în memoria celor uciși, arătând urmașilor lor compasiunea şi solidaritatea noastră, să avem mereu în minte lecțiile istoriei și să apărăm principiile și valorile democratice! Fără ele, nu avem viitor! Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnic în inimile noastre”, conchide președintele Iohannis.

Pogromul de la Iaşi, din 27-29 iunie 1941, reprezintă una dintre cele mai tragice pagini din istoria evreilor din România.

Potrivit Institutului Elie Wiesel, Pogromul de la Iaşi a făcut parte din planul de purificare etnică a lui Ion Antonescu şi a fost anticipat de măsurile luate cu mai multe zile înainte de declanşarea propriu-zisă a acţiunilor pogromiste. Astfel, în ziua de 19 iunie, un ordin transmis Ministerului Propagandei Naţionale cerea identificarea ”jidanilor, a agenţilor comunişti şi a simpatizanţilor” şi interzicerea circulaţiei acestora. În prima zi de război, 22 iunie, au fost postate în Iaşi afişe ce instigau la pogrom şi care îi culpabilizau pe evrei pentru presupusa colaborare cu bolşevicii şi cu URSS. Odată cu primele atacuri aeriene sovietice în zilele de 24 şi 26 iunie, oficialităţile din Iaşi i-au învinuit pe evrei de complicitate cu aviatorii sovietici, pretinzând că mai mulţi civili de etnie evreiască îi ghidează pe piloţii de avioane prin intermediul semnalelor şi le arătau obiectivele ce trebuiau bombardate.

În dimineaţa zilei de 29 iunie, convoaie de evrei din diferite cartiere ale Iaşiului au fost dirijate spre Chestura de Poliţie, unde la ora 15 a început masacrul în timpul căruia evreii au fost jefuiţi, bătuţi şi ucişi. Supravieţuitorii masacrului au fost duşi la gară pentru a fi evacuaţi, în conformitate cu ordinele date de Ion Antonescu. Evreii au fost înghesuiţi în vagoane de marfă, utilizate pentru transportul de carbid, cărora li s-au astupat ferestrele, atmosfera dinăuntru devenind astfel sufocantă. Acestea sunt condiţiile în care au fost puse în mişcare două trenuri, supranumite ”Trenurile Morţii”. În primul tren care urma să plece în direcţia Călăraşi au fost înghesuiți 5000 de evrei, din care au supravieţuit 1011, în timp ce dintr-un număr de 2700 de evrei îmbarcaţi în trenul cu direcţia Podu Ilioaiei au supravieţuit doar 700. Principalele cauze ale deceselor au fost asfixierea şi deshidratarea.

Potrivit sursei citate, în timpul masacrului de la Chestura din Iaşi şi în trenurile morţii se estimează că au murit peste 13.000 de evrei.

Ultima oră
Pe aceeași temă