Risc mic de neplata a creditelor

In sistemul financiar romanesc nu am resimtit in ultima luna nici cel mai mic semn de afectare sau contaminare de la conjunctura negativa care a afectat institutiile financiare din intreaga lume. In ceea ce priveste piata autohtona a creditului, riscurile de neplata sau nerecuperare sunt mult mai restranse decat cele din tarile mai dezvoltate, gratie atat reglementarilor destul de exigente si politicilor foarte prudente si restrictive ale Bancii Centrale din ultimii doi ani, cat si faptului ca in Romania valoarea garantiilor – si, cand vorbim de garantii pentru creditele ipotecare, vorbim de imobilele ipotecate – este destul de mult peste valoarea creditelor acordate si in crestere aproape permanenta in ultimii ani, ca urmare a evolutiei ascendente a preturilor caselor si terenurilor. Drept urmare, consideram ca sistemul financiar pe ansamblu si sistemul bancar in particular nu vor avea probleme reale nici de lichiditate, nici de profitabilitate in lunile urmatoare. Nu exista nici un motiv obiectiv cunoscut in momentul acesta ca ele sa se contamineze de la criza pe care o vedem ca se manifesta la nivel international. In mod paradoxal, a fi o economie mica si inca destul de putin conectata la fluxurile si tendintele internationale se pare ca are si avantaje in unele momente, iar acesta este un astfel de moment. Impactul asupra sistemului financiar se va resimti, probabil, la un nivel ceva mai redus pe segmentul de piata valutara si pe cel de piata bursiera. Aici insa vorbim de evolutii determinate, nu de materializarea unor riscuri sau de pierderi financiare ale participantilor la sistem, ci doar de miscarea de retragere partiala a unor capitaluri straine ca urmare a cresterii aversiunii la risc si diminuarii expunerilor din plasamente pe pietele emergente. Avand in vedere rezerva internationala (si in particular pe cea valutara) a BNR de la momentul actual, dezechilibrele vor fi probabil reduse ca intensitate pe termen scurt. De asemenea, date fiind capitalizarea redusa a Bursei, gradul redus de participare a publicului la tranzactiile bursiere (doar 30.000 conturi active dintr-o populatie totala de 22 milioane) si intercorelarea redusa dintre bursa si restul mecanismelor financiare si economice, chiar daca corectia indicilor bursieri va continua (desi pare putin probabil sau cel putin nu la fel de agresiv), acest fapt nu va avea nici un impact notabil asupra economiei.