Criza politică belgiană, aflată joi în a 207-a zi, a cunoscut o nouă agravare prin demisia senatorului belgian Johan Vande Lanotte, însărcinat de regele Albert al II-lea cu misiunea de a-i concilia pe neerlandofoni cu francofoni, informează AFP, informează Agerpres.
“Nu există suficientă voinţă pentru a începe negocierile”, a explicat el presei după ce solicitase monarhului să-l descarce de misiunea pe care acesta i-o încredinţase în 21 octombrie. Regele nu i-a aprobat încă demisia, ei urmând să se reîntâlnească luni.
Belgia este în incapacitate de a se dota cu un guvern de la alegerile legislative din 13 iunie din cauza unui dezacord de fond între neerlandofoni şi francofoni, regiunea Flandra solicitând autonomia.
Partidul separatist Noua Alianţă Flamandă /N-VA/, învingător în scrutinul de anul trecut în Flandra, a respins miercuri nota de sinteză redactată de Vande Lanotte, schiţă de compromis care trebuia să permită reluarea negocierilor între cele şapte formaţiuni implicate. N-VA a cerut răspunsuri la “observaţiile fundamentale” pe care le-a făcut acestui text de 60 de pagini înainte de a se aşeza din nou la masa negocierilor cu celelalte şase partide, între care trei francofone. N-VA nu şi-a făcut publice obiecţiile, ci le-a transmis direct senatorului Vande Lanotte.
Alt partid flamand, CDV /creştin democrat/, a exprimat şi el rezerve, cerând rectificări prealabile ale unor puncte “esenţiale” cum ar fi statutul Bruxelles-ului.
Celelalte cinci partide – PS, Ecologist şi centriste CDH francofon, Goen /Verzii/ şi SPA /socialist, neerlandofon/ – s-au declarat în schimb dispuse să reia convorbirile, chiar dacă unele cer la rândul lor “precizări” şi “amendamente”.
Dintre responsabilii politici, şeful principalului partid francofon /PS/, Elio Di Rupo, a denunţat o “situaţie insuportabilă” şi un “spectacol în acelaşi timp nedemn şi iresponsabil”. “Familia liberală se poate alătura negocierilor, situaţia este suficient de gravă”, a estimat el, referindu-se la liberalii francofoni şi la cei flamanzi din MR şi VLD.
Potrivit politologului Dave Sinardet, acordul schiţat în documentul Vande Lanotte asupra problemei celei mai spinoase, cea a drepturilor minorităţii francofone de la periferia Bruxelles-ului, este cel mai favorabil pe care l-au obţinut flamanzii /60 % din cei 10,5 milioane de belgieni/ în 30 de ani de tratative.
