După demisia premierului grec Georges Papandreou, Lucas Papademos, un fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, are cele mai bune şanse de a conduce guvernul de unitate naţională. La Roma, premierul Berlusconi se confruntă cu o revoltă în partid, tot mai mulţi observatori evocând o demisie iminentă.
Duminică seară, prim-ministrul Papandreou şi liderul opoziţiei, Antonis Samaras, au căzut la înţelegere asupra formării unui guvern de unitate naţională. Principala misiune a acestuia va fi să impună în parlament adoptarea noului pachet de ajutorare, pus la punct de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Guvernul interimar va conduce Grecia până în primăvara anului viitor, când vor avea cel mai probabil loc alegeri anticipate.
Luni, partidul socialist al lui Papandreou, Pasok, şi partidul de dreapta al lui Samaras, Noua Democraţie, au început tratativele asupra noului prim-ministru – una dintre condiţiile puse de Samaris fiind numirea unui tehnocrat în fruntea noului guvern.
Candidatul cu cele mai bune şanse este Lucas Papademos; un absolvent al celebrei Massachusetts Institute of Technology, acesta a fost profesor de economie la Universitatea Columbia din New York şi la Universitatea din Atena. Din 1994 până în 2002, Papademos a fost guvernatorul Băncii Naţionale a Greciei, fiind implicat în tranziţia de la drahmă la euro, iar din 2002 până în 2010, economistul a servit drept vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, condusă în acea perioadă de francezul Jean-Claude Trichet. Din 2010, Papademos a fost totodată profesor la Universitatea Harvard şi consilier al premierului Papandreou.
Un post pare să fie deja stabilit în noul guvern – şi anume, cel al ministrului de Finanţe; Evangelos Venizelos va rămâne cel mai probabil în funcţie, fiind apreciat atât în Grecia cât şi în Europa. Conform cotidianului american Wall Street Journal, un oficial al partidului socialist a declarat că „trebuie să existe o continuitate în privinţa interlocutorului grec pentru zona euro; suntem de părerea fermă că Venizelos trebuie să rămână ministrul Finanţelor”. Purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Elias Mossialos, a declarat că numele miniştrilor din noul cabinet ar putea fi anunţate la începutul acestei săptămâni şi că guvernul va fi confirmat definitiv şi îşi va începe activitatea până la sfârşitul săptămânii.
Criză la Roma
Nu numai Grecia, ci şi Italia ar putea avea în curând un nou premier. Conform publicaţiei germane Der Spiegel, Silvio Berlusconi a avut duminică seară o şe-din-ţă de criză cu apropiatul său Gianni Letta, secretarul de stat al consiliului de miniştri, şi şeful partidului său, Angelino Alfano, după care a părăsit Roma, cu des-tinaţia Milano, unde s-ar fi în-tâlnit cu membri ai familiei sale pentru a discuta o posibilă retragere din viaţa politică. Giuliano Ferrara, redactorul-şef al cotidianului Foglio şi considerat unul dintre apro-piaţii premierului, a declarat, luni dimi-nea-ţă, pe siteul său, că „este evident că Silvio Berlusconi va demisiona. Este o chestie de ore, sau poate chiar de minute”. Franco Bechis, viceredactorul-şef al cotidianului de centru-dreapta Libero, a afirmat de asemenea că Berlusconi ar putea demisiona „luni noapte sau marţi dimi-neaţă”.
Deşi purtătorul de cuvânt al premierului italian a refuzat să comenteze, Berlusconi a infirmat zvonurile prin intermediul contului său de Facebook, numindu-le „lipsite de orice bază”.
Silvio Berlusconi este confruntat cu presiuni imense atât din partea pieţelor internaţionale, cât şi a rebelilor din interiorul propriului partid; presa italiană estimează că între 20 şi 40 de parlamentari ai grupării lui Berlusconi, PDL (Il Poppolo Della Liberta), ar putea vota astăzi împotriva unei legi privind finan-ţele statului – de ajuns pentru a-l înfrânge pe premier. Ministrul de Interne Roberto Maroni, un membru al partidului de coaliţie guvernamentală Lega Nord, a declarat, conform agenţiei de ştiri Reuters, că „cele mai recente ştiri mă fac să cred că guvernul nu mai are o majoritate în parlament şi că încăpăţânarea lui Berlusconi este zadarnică”. Reuters relatează de asemenea că la întâlnirea de duminică cu lideri ai PDL, aceştia ar fi încercat să îl convingă pe premier să demisioneze – însă fără succes.
Italia, pe urmele Greciei
Recenta creştere a randamentului obligaţiunilor italiene pe termen de zece ani, care a ajuns luni până la 6,67% – cel mai ridicat nivel de la crearea monedei euro -, a speriat pieţele interna-ţionale. După cum notează cotidianul The New York Times, costul împrumuturilor Italiei pe termen de zece ani l-a depăşit pe cel al Spaniei – iar în cazurile precedente (Grecia, Portugalia şi Irlanda), o dată ce a fost atinsă graniţa „magică” de 7%, costul împrumuturilor a făcut imediat un salt imens, depăşind 10% – şi rămânând acolo. Dacă şi Italia s-ar găsi în această situa-ţie,guvernul de la Roma ar fi nevoit să acceseze Fondul European de Stabilitate Financiară – însă este greu de apreciat în ce măsură acesta este pregătit pentru a finanţa o economie de dimensiunea celei a Italiei, a treia ca mărime în zona euro.
Conform postului britanic de televiziune BBC, problema principală a Italiei este Silvio Berlusconi; acesta nu mai dispune de susţinerea necesară în interiorul propriului partid pentru a putea adopta suficient de rapid măsurile cerute de Uniunea Europeană şi FMI, cu ajutorul cărora ar putea fi evitată o criză de dimensiunea celei greceşti.
Dacă şi parlamentarii italieni văd lucrurile asemănător, încăpăţânarea lui Silvio Berlusconi de a rămâne la putere s-ar putea dovedi, în curând, zadarnică.
